__key__
stringlengths 42
45
| __url__
stringclasses 1
value | png
imagewidth (px) 1.24k
1.24k
| txt
stringlengths 180
15.9k
|
|---|---|---|---|
1991/Monitorul-Oficial--PI--96--1991_page_8 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 8
1
2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 96
3
6. „Sarex" - S.A.
Obiectul de activitate:
prestări de servicii, în
ţară şi străinătate, de
transport marfă şi călă-
tori cu mijloace auto;
asistenţă tehnică şi ser-
vice auto; reparații auto;
reparaţii şi comercializare
piese de schimb şi suban-
samble; import-export;
pregătire și instruire în
vederea obţinerii carne-
tului de conducere auto-
amatori.
7. „Screut"
S.A.
Obiectul de activitate:
prestaţii de exploatare,
întreţinere şi reparare a
utilajelor grele de con-
strucţii şi transport; pro-
iectarea şi executarea de
SDV-uri; executarea de
furtune hidraulice și piese
turnate; confecţii şi re-
condiţionări piese și sub-
ansamble diverse; refa-
bricarea de utilaje grele
şi echipamente; activități
comerciale și import-ex-
port; proiectarea de teh-
nologii de recondiţionări
şi reparații; consulting.
8. „Uniteh" - S.A.
Obiectul de activitate:
prestaţii cu utilaje de
construcţii şi transport;
fabricarea şi modernizarea
de echipamente pentru lu-
crări de îmbunătățiri fun-.
ciare; montaj confecții
metalice; lucrări de forje
şi turnătorie; confecţii
și recondiţionări piese de
schimb; reparații de uti-
laje şi auto; proiectare și
executare de instalaţii
electronice şi de automa-
tizări; informatică; con-
sulting; activităţi comer-
ciale cu piese de schimb,
subansamble şi echipa-
mente; import-export.
Constanţa,
b-dul Aurel
Vlaicu
nr. 4-6
Craiova,
str.
Caracal
nr. 302
Timişoara,
str.
Chimiştilor
nr. 5-9
4
5
6
7
Constanţa
12458
7780
Dolj
140706 109063
Timiş
82754 60432
9. „Teramen"
- S.A.
Comuna
Obiectul de activitate:
Voluntari,
Municipiul 83817 65677
Bucureşti
prestări de servicii şos.
pentru exploatare, între- Ştefăneşti
ţinere şi repararea utila- nr. 6-8
jelor terasiere și de trans-
port, reparații instalaţii
electromecanice, hidrau-
lice şi pneumatice, cónfec-
8
4678 Întreprinderea
de
utilaje grele Bucu-
reşti
- Staţia de utilaj
greu şi transport
pentru construcţii
Constanţa
auto
Secţia transport
31643 Întreprinderea de
utilaje grele Bucu-
reşti
Staţia utilaje
grele și transport
pentru construcţii
Craiova, str. Caracal
nr. 302
22322 Întreprinderea de
utilaje grele Bucu-
reşti
Staţia utilaje
grele şi transport
pentru construcţii
Timişoara, str. Chi-
miştilor nr. 5-9
18140 Întreprinderea de
utilaje grele Bucu-
reşti
Staţia utilaje
grele şi transport
pentru construcţii
Voluntari, şos. Ştefă-
neşti nr. 6-8, Secto-
rul agricol Ilfov
==End of OCR== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--96--1991_page_9 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 1
2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 96
3
4
5
6
7
8
STATUTUL*)
Societății comerciale
وو...
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea societății
Denumirea societății este Societatea comercială
S.A.
66
În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile
emanînd de la societate, denumirea societății va fi
precedată sau urmată de cuvintele „societate pe ac-
țiuni" sau iniţialele „S.A.", de capitalul social, numă-
rul de înregistrare din registrul comerţului și sediul
societății.
S.A.
CAPITOLUL II
ARTICOLUL 5
Obiectul de activitate al societății
Obiectul de activitate al societății este :
....
9
ΑΝΕΧΑ Nr. 2
..
ARTICOLUL 2
Forma juridică a societății
دو
66
Societatea comercială
S.A.
este persoană juridică română, avînd forma juridică de
societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfășoară activitatea
în conformitate cu legile României și cu prezentul
statut.
str.
ARTICOLUL 3
Sediul societății
وه
....
Sediul societății este în România, localitatea
nr. sector (judeţ)
Sediul societății poate fi schimbat în
altă localitate din România, pe baza hotărîrii adunării
generale a acționarilor, potrivit legii.
Societatea poate avea sucursale, filiale, situate și în
alte localități.
ARTICOLUL 4
Durata societății
Durata societății este nelimitată.
CAPITOLUL III
Capitalul social, acțiunile
ARTICOLUL 6
Capitalul social
Capitalul social iniţial al societății comerciale este
în valoare de
mii lei și se compune din:
mijloace fixe în valoare de ...... mii lei, mijloace
circulante în valoare de
mii lei.
Capitalul social al societății este de
lei, împărţit în
. mii
acţiuni nominative în valoare
nominală de 5.000 lei fiecare.
Capitalul social inițial este deținut integral de sta-
tul român, ca acţionar unic, pînă la transmiterea ac-
țiunilor din proprietatea statului către terțe persoane
fizice sau juridice, române sau străine, în condițiile
legii.
ARTICOLUL 7
Acțiunile
Acțiunile vor cuprinde menţiunile prevăzute de lege.
Acțiunile vor purta timbrúl sec al societății și sem-
nătura a doi administratori.
Societatea va ţine evidenţa acţiunilor într-un re-
gistru numerotat, sigilat și parafat de preşedintele con-
siliului de administraţie; registrul se păstrează la sediul
societății, sub îngrijirea consiliului de administrație.
*) Denumirea, sediul, obiectul de activitate și capitalul social pentru fiecare societate în parte sînt cele prevăzute
în anexa nr. 1.
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_1 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL
Anul III Nr. 97
AL
ROMÂNIEI
PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE ACTE
SUMAR
Luni, 6 mai 1991
Nr.
36.
6.
LEGI
Lege privind societățile agricole și alte forme de
asociere în agricultură
HOTĂRÎRI ALE ADUNĂRII DEPUTATILOR
Hotărîre privind unele modificări în compo-
nența Guvernului României
LEGI
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
ADUNAREA DEPUTATILOR
Pagina
1-7
8
SENATUL
LEGE
privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. Proprietarii de terenuri agricole care be-
neficiază de prevederile Legii fondului funciar nr.
18/1991, precum și alți proprietari de terenuri agricole
pot să-și exploateze pămîntul şi în forme de asociere.
Art. 2. Formele de asociere simple sînt asocie-
rile pe bază de înţelegere între două sau mai multe
familii, avînd ca scop exploatarea terenurilor agricole,
creşterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, con-
diționarea, prelucrarea şi vînzarea produselor, presta-
rea unor servicii, precum și alte activităţi.
Asocierile prevăzute la alin. 1 se pot constitui prin
înțelegere verbală sau scrisă, fără altă formalitate ju-
ridică, cei în cauză stabilindu-şi singuri obiectul ac-
tivităţii şi condiţiile în care înţeleg să-şi desfăşoare
activitatea.
Formele de asociere prevăzute la alin. 2 nu au per-
sonalitate juridică.
În cazul în care asociații doresc, pot încheia con-
tracte de societate în condițiile prevăzute de Codul
civil.
Art. 3. Persoanele prevăzute în art. 1 pot con-
stitui și societăţi comerciale în condiţiile Legii nr. 31/
1990 privind societățile comerciale.
Art. 4. În cazul în care proprietarii terenurilor
agricole nu doresc să le exploateze individual și nici
în una din formele prevăzute la art. 2 și 3, ei se pot
constitui în societăți agricole, cu personalitate juridică,
în condiţiile prevăzute în titlul II al prezentei legi.
Art. 5.
TITLUL II
Societățile agricole
CAPITOLUL I
Dispoziții preliminare
Societatea agricolă este o societate de tip
privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat și va-
riabil de asociați, având ca obiect exploatarea agricolă
a pămîntului, uneltelor, animalelor și altor mijloace
aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii
de interes agricol. Exploatarea agricolă poate consta
din: organizarea şi efectuarea de lucrări agricole și
îmbunătățiri funciare, utilizarea de maşini şi instala-
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_2 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
ții, aprovizionarea, prelucrarea şi valorificarea produ-
selor agricole și neagricole și alte asemenea activități.
Societatea agricolă nu are caracter comercial.
Într-o localitate pot lua naştere, după caz, una sau
mai multe societăți agricole.
Art. 6.
Uneltele agricole și alte utilaje, mijloacele
materiale și băneşti, precum şi animalele pot fi aduse
în societate, în proprietatea sau numai în folosinţa
acesteia, după caz. Terenurile agricole se aduc numai
în folosinţa societății, asociații păstrîndu-şi dreptul de
proprietate asupra acestora. La intrarea în societatea
agricolă, bunurile mobile și imobile, precum şi anima-
lele se vor evalua pentru a se determina părțile sociale
subscrise de fiecare membru asociat.
Dispoziţiile art. 13 alin. 4 și art. 28 alin. 1 și 2 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991 se aplică în mod
corespunzător.
Art. 7. Obligațiile societăţii agricole constituite
potrivit art. 4 din prezenta lege sînt garantate cu
patrimoniul social, asociații fiind răspunzători numai
cu părţile lor sociale.
Art. 8. Prin statut se vor determina condițiile
pentru admiterea asociaţilor in societate, numărul mi-
nim de asociați care nu poate fi mai mic de 10, capi-
talul social format din părţi sociale de egală valoare, a
căror mărime nu poate fi mai mică de 10.000 lei fie-
care, numărul de părţi sociale pe care îl poate avea un
asociat, modul de evaluare a părților sociale în cazul
aportului în natură, inclusiv a folosinței pămîntului.
Art. 9. Orice asociat poate face subscrieri de noi
părţi sociale pe lîngă părțile sociale stabilite iniţial.
El îşi poate retrage din părţile sociale o anumită va-
loare, cu condiția să rămînă cu minimul de părți sociale
admise de statut.
Art. 10.
CAPITOLUL II
Constituirea societăților agricole
Societăţile agricole se constituie prin act
scris autentificat de notariatul de stat și statut.
Actul de constituire va fi semnat de membrii fon-
datori, iar semnăturile acestora și împuternicirile vor
fi legalizate de primărie. Acesta împreună cu statutul
vor fi prezentate notariatului de stat de către împuter-
niciții membrilor fondatori ai societăţii.
Art. 11.
toriu:
Actul de constituire va cuprinde obliga-
a) denumirea firma societăţii;
b) obiectul activităţii;
c) numele, prenumele și domiciliul asociaților; va-
loarea părţilor subscrise și vărsate de fiecare;
d) felul răspunderii;
e) numele și prenumele administratorilor şi cenzori-
lor desemnaţi;
f) numele și prenumele persoanelor care au semnă-
tură legală;
g) numele și prenumele persoanelor asociate, împu-
ternicite cu îndeplinirea formalităţilor de constituire.
Art. 12. Statutul va cuprinde, în afara celor pre-
văzute la art. 8, următoarele:
-
a) denumirea - firma societății;
b) obiectul de activitate - enumerarea activităților
ce constituie obiectul societății și delimitarea terito-
rială;
c) durata societății;
d) sediul societăţii;
e) prevederi referitoare la constituirea. majorarea
sau diminuarea capitalului social;
f) modul de vărsare a părţilor sociale subscrise și de
restituire a lor;
g) modul de admitere, retragere sau excludere a
asociaților;
h) regulile privind desemnarea, componența și func-
ționarea consiliului de administrație, a comisiei de cen-
zori, a comitetului de direcţie, dacă este cazul, com-
petențele, îndatoririle şi responsabilităţile acestor
organe;
i) modul de convocare a adunării generale, modul
de deliberare, condiţiile de validitate a hotărîrilor, pre-
cum şi atribuţiile adunării generale;
j) reguli privind ținerea evidenței contabile;
k) modul de împărţire a profitului sau pierderilor;
1) modul de formare și păstrare a fondului de rezervă,
destinația lui în caz de lichidare, modul de formare a
altor fonduri, inclusiv a fondului de risc constituit pen-
tru calamitățile naturale;
m) modul în care se vor face încunoștințările pre-
văzute de prezenta lege, precum și actele pe care le
emite;
n) dispoziții referitoare la dizolvarea şi lichidarea
societății agricole;
o) despre stabilirea regulamentelor interioare ale
societăților agricole;
p) orice alte clauze a căror necesitate rezultă din
dispoziţiile prezentei legi şi din alte dispoziții legale.
Art. 13. Prin actul de constituire și prin statut
nu se pot stabili drepturi speciale pentru anumiți aso-
ciaţi.
Art. 14.- Firma societății agricole se compune :
a) dintr-o denumire prin care să se deosebească de
orice alte societăţi;
b) din cuvintele: „Societate agricolă", fără pre-
scurtări;
c) din indicarea localităţii în care îşi are sediul.
Societățile agricole nu sînt supuse legilor speciale
privitoare la firmă.
Art. 15.
Cererea de înscriere a societății agricole
însoţită de actul de constituire și statut, ambele în
`4 exemplare, se depune la judecătoria în circumscrip-
ţia căreia îşi va avea sediul societatea. La aceasta se
vor anexa și specimenele de semnătură a doi împu-
terniciţi care o reprezintă.
Art. 16. - Preşedintele judecătoriei sau judecătorul
desemnat de acesta va examina actul de constituire
şi statutul și, dacă acestea îndeplinesc condițiile pre-
văzute la art. 11 și 12, va dispune, prin încheiere, în-
scrierea societății agricole în registrul rezervat anume
acestor societăţi, ce se va înființa la fiecare judecă-
torie, de la data prezentei legi. De la data înscrierii
societatea agricolă dobândește, personalitate juridică.
Încheierea judecătoriei se va afişa în extras la se-
diul acesteia și al primăriei pe raza căreia își are se-
diul societatea, urmînd a se publica în Monitorul Ofi-
cial al României.
De la data afişării, constituirea societății devine pu-
blică şi opozabilă tuturor, sub rezerva îndeplinirii ce-
rințelor prevăzute în art. 17.
Art. 17. În registrul societăților agricole se vor
înscrie, pentru fiecare societate:
a) firma, obiectul şi sediul societăţii;
b) felul şi limitele răspunderii asociaţilor;
==End of OCR for page 1==
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_3 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
c) mărimea părţilor sociale, modul și perioada în
care se efectuează vărsămintele;
d) numărul administratorilor şi clauzele din statute
care limitează puterile lor, precum şi dispoziţiile refe-
ritoare la obligarea societății prin semnătură socială;
e) numele și prenumele administratorilor, precum şi
numele și prenumele celor care au semnătură socială;
numele şi prènumele cenzorilor;
f) durata societății.
Un exemplar al statutelor va rămîne la judecătorie
și se va păstra la dosarul acestora, ce se va ţine separat
pentru fiecare societatė.
În registru, la partida fiecărei societăți, se va face
trimitere la dosarul care cuprinde actele acesteia.
Dosarele și registrele se vor păstra de judecătorie,
arhivate separat, și se vor conserva fără termen.
Art. 18. Persoanele interesate pot consulta re-
gistrul şi dosarul cu acte. La cerere, judecătoria va
elibera copii de pe partida din registru, precum şi de
pe actele depuse.
Art. 19. Judecătoria va elibera societății agricole
o copie legalizată de pe încheierea de înscriere și două
exemplare de pe actul de constituire și statut, certi-
ficate.
Asociații pot obţine, pe cheltuiala lor, copii legalizate
de pe actele prevăzute la alin. 1.
Art. 20. Toate actele pentru constituirea socie-
tăților agricole, precum şi publicitatea prin afişare sînt
scutite de orice fel de taxe timp de un an de la data
intrării în vigoare. a prezentei legi.
Asistenţa juridică în fața instanței de judecată nu
este obligatorie.
Art. 21. Fondatorii, administratorii şi toţi cei
care, înainte de constituirea societății, lucrează în nu-
melė acesteia, îşi asumă personal răspunderea, în mod
solidar şi nelimitat, pentru toate obligațiile ce se con-
tractează.
Art. 22.
Orice modificare a statutelor trebuie să
fie hotărîtă de adunarea generală. Ea nu este opozabilă
terților decît după îndeplinirea formalităților de în-
scriere în registrul societăților agricole, la partida
corespunzătoare, prin încheierea judecătoriei şi după
satisfacerea cerințelor de publicitate prevăzute în art.
16 alin. 2.
Dispoziţiile alin. 1 sînt aplicabile în mod corespun-
zător și în cazul schimbărilor intervenite în persoana
administratorilor și a
cenzorilor. Persoanelé
care
capătă o nouă semnătură socială vor depune, cu ocazia
îndeplinirii formalităților de schimbare, la judecătorie,
specimenele semnăturilor.
Art. 23. Dispozițiile art. 16 alin. 2 cu privire la
publicitatea societății nu pot fi invocate de terții care
cunoşteau despre existenţa acestei societăţi.
Art. 24.
Societățile agricole își pot înfiinţa, pe
baza hotărîrii adunării generale, una sau mai multe
sucursale sau filiale în orice localitate, dar numai sub
condiția ca acestea să fie înscrise. Dispozițiile art. 16
și 17 sînt aplicabile în mod corespunzător.
CAPITOLUL III
Despre asociaţi. Drepturile şi obligațiile lor
Art. 25. Calitatea de asociat al unei societăţi
agricole se dobândeşte prin subscrierea actului de con-
stituire sau, după constituire, prin semnarea unei de-
claraţii.
În declarație trebuie înscrise datele prin care se
identifică persoana care o face, firma societății; supra-
3
fața de teren agricol adusă în folosinţă, animalele,
utilajele, precum şi alte bunuri, inclusiv creanţele, cu
care titularii intră în sociętate, numărul şi valoarea
părţilor sociale ce urmează a fi subscrise, suma pe caré
o varsă în contul părţilor subscrise şi data declaraţiei.
Art. 26. - O dată cu declarația, semňatarul trebuie
să facă, la casieria societății, vărsămîntul prevăzut în
statut.
Art. 27. Cererea de înscriere, concretizată în de-
clarația scrisă, se rezolvă de către fondatori sau, după
caz, de către consiliul de administrație. În caz de res-
pingere sau nerezolvare în termen de 20 de zile, cel
ce se socotește nedreptățit poate să se adreseze adu-
nării generale, care este obligată să rezolve cazul la
prima sa şedinţă. Hotărîrea adunării generale este de-
finitivă.
Cererea nu poate fi respinsă decât pentru motive
stabilite prin statut.
Art. 28.
Asociatul admis răspunde pentru obli-
gațiile asumate de societate, înainte de intrarea lui,
potriviť prevederilor art. 7 din prezenta lege, propor-
țional cu folosul realizat.
Art. 29. Părţile sociale ale asociatului nu pot fi
cedate, gajate sau urmărite, atîta vreme cît are cali-
tatea de asociat.
Art. 30. Calitatea de asociat încetează prin re-
tragere, excludere, înstrăinare sub orice formă legală
a terenului adus în folosință sau prin deces.
Retragerea din societate se face la cerere. În urma
retragerii, proprietarul redobîndește dreptul de folo-
sință asupra terenului la sfîrşitul anului agricol. Păr-
țile sociale se restituie în condiţiile prevăzute de
art. 34.
Art. 31.
Un asociat nu poate fi exclus din so-
ciétate decît pentru motive stabilite de statut şi în
condițiile prevăzute de acesta. Excluderea se hotărăște
de adunarea generală, la propunerea consiliului de ad-
ministraţie.
Ieşirea asociatului din societate prin excludere se
socotește a fi ultima zi a anului financiar, iar cel ex-
clus pierde dreptul de la data excluderii de a mai
lúa parte la adunările generale sau de a avea vreo
funcţie în societatea agricolă ori de a se bucura de drep-
turile ce-i sînt conferite prin statut.
Art. 32. Calitatea de asociat încetează prin în-
străinaréa terenului, în condiţiile art. 30, la data cînd
aceasta a fost notificată adunării generale.
Dispoziţiile prívitoare la interdicţiile de înstrăinare,
la circulația juridică a terenurilor, inclusiv čele refè-
ritoare la exercitarea dreptului de preemțiune, din
Legea fondului funciar nr. 18/1991 sînt și rămîn apli-
cabile.
Art. 33.
Calitatea de asociat încetează pe data
decesului acestuia, drepturile moştenitorilor stabilin-
du-se potrivit legii, pe baza bilanțului încheiat là sfîr-
şitul anului financiar.
Art. 34. Societatea este obligată să restituie păr-.
ţile sociale ale asociaților ieșiți în orice mod, la care
se va adăuga sau scădea partea cuvenită din profitul
sau pierderea societății, potrivit bilanțului aprobat de
adunarea generală pentru finele anului în care a în-
cetat calitatea de asociat.
Dispoziţiile art. 30 alin. 2 rămîn aplicabile.
Art. 35. Societatea este în drept să rețină din
partea ce, se cuvine fostului asociat sumele datorate
de acesta, oricare ar fi scadenţele datoriilor.
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_4 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
Dreptul de reținere prevăzut în alineatul precedent
constituie un privilegiu al societății și el conferă aces-
teia un drept de preferință faţă de orice creditor, ur-
măritor sau cesionar, indiferent de data creanţei aces-
tora.
CAPITOLUL IV
Administrarea societății agricole
Consiliul de administrație
Art. 36. Administrarea societății se face de con-
siliul de administrație. Numărul membrilor consiliului
trebuie să fie de cel puțin 3, dar nu mai mare de 13,
ales dintre asociaţi.
Membrii consiliului de administrație trebuie să fie
cetățeni români, să nu fie puși sub interdicţie sau
lipsiți, pe cale judecătorească, de drepturile civile și
politice, și să nu fi fost condamnaţi pentru infracţiuni
contra patrimoniului ori infracţiuni de serviciu.
Dacă au fost totuși aleşi, ei sînt decăzuți de drept
din această calitate, constatarea urmînd a fi făcută
printr-un proces-verbal al consiliului de administrație.
Decăderea nu poate fi opusă terților de bună-credinţă
care au contractat cu societatea.
Art. 37. Consiliul de administrație este ales de
adunarea generală, pe un anumit termen, membrii
acestuia putînd fi revocați în condițiile prevăzute de
statut.
Membrii al căror mandat a expirat pot fi realeşi dacă
statutul nu prevede altfel.
Art. 38. Consiliul de administrație poate alege,
dacă e cazul, comitetul de direcţie, din care pot face
parte și persoane care nu sînt asociati. în conditiile
prevăzute de statut.
Consiliul de administrație sau, după caz, comitetul
de direcţie, unde există, reprezintă societatea în justiţie
şi faţă de terți, putînd da mandat de reprezentare
oricărui asociat ori chiar unei persoane care nu este
membru al consiliului.
Persoanele împuternicite răspund faţă de societate
pentru actele săvîrşite cu depăşirea mandatului.
Administratorii îşi desfășoară personal activitatea
fără a putea da împuternicire altei persoane.
Cei ce au semnătură socială nu o pot ceda sau
transmite.
Art. 39. Consiliul de administrație angajează și
concediază salariaţii societății.
Art. 40. Consiliul de administrație va alege dintre
membrii săi un preşedinte și un vicepreşedinte, care
nu vor putea fi casieri sau contabili ai societății. În
lipsa preşedintelui și vicepreşedintelui, funcţia de pre-
şedinte va fi exercitată de cel mai în vîrstă dintre
membrii consiliului de administrație.
Art. 41. Pentru valabilitatea deliberărilor consi-
liului de administrație este necesară prezenţa a cel.
puțin jumătate plus unu din administratori. Decizia se
adoptă cu majoritatea de 2/3 din numărul celor pre-
zenţi.
Art. 42.
Administratorii au drept la remuneraţie
sau la alte avantaje de orice fel, numai dacă aceasta
se prevede în statut.
Art. 43. Terților de bună-credință nu li se poate
opune decît limitarea puterilor administratorilor, pre-
văzută în statut.
Art. 44. Consiliul de 'administrație este obligat să
ţină următoarele registre :
a) registrul inventar, în care se và evidenţia, la în-
ceputul funcţionării societăţii şi apoi în fiecare an,
descrierea amănunţită a terenurilor, evaluarea anima-
lelor şi altor bunuri mobile și imobile, inclusiv crean-
ţele;
b) registrul asociaţilor, în care se va înscrie: numele
și prenumele, precum și domiciliul asociaților, data
intrării, retragerii sau excluderii fiecăruia, părţile so-
ciale pentru fiecare, vărsămintele făcute și părţile so-
ciale retrase;
c) registrul şedinţelor și hotărîrilor adunării generale,
cu procesele-verbale ale fiecărei şedinţe;
d) registrul şedinţelor și hotărîrilor consiliului de
administrație, cu procesele-verbale ale fiecărei şedinţe;
e) registrul şedinţelor și hotărîrilor cenzorilor, cu
procesele-verbale ale fiecărei şedinţe;
f) orice alte registre prevăzute de lege.
Societatea agricolă este obligată să păstreze toate
actele de administrare a societăţii.
Toate registrele societăților agricole sînt scutite de
orice taxe și timbre prevăzute în legea timbrului, im-
pozitelor pe acte și fapte juridice și în oricare alte
legi.
Art. 45. Registrele obligatorii vor fi numerotate
pe fiecare pagină și parafate de către un administra-
tor împuternicit anume de consiliul de administrație
sau de comitetul de direcţie, pe răspunderea sa.
Pe ultima pagină, administratorul va constata nu-
mărul filelor ce le cuprinde fiecare registru, va semna
această constatare, punând şi ştampila societăţii.
Art. 46.
Registrele vor fi ţinute în limba română
în ordinea fiecărei operaţiuni, fără a lăsa vreun loc
alb, fără ştergere sau adăugire; se pot face îndreptări
şi ştersături dacă necesitatea o cere, însă se vor face
numai astfel ca cifrele şi cuvintele îndreptate sau
șterse să fie citibile.
Societatea este datoare să păstreze timp de 10 ani
de la ultima operaţiune registrele, scrisorile și tele-
gramele, iar facturile cel puțin 5 ani.
Art. 47. - Administratorii sînt îndatorați să întoc-
mească bilanțul anual și să-l prezinte cenzorilor, îm-
preună cu contul de profit şi pierderi și cu toate do-
cumentele justificative, cu cel puțin 15 zile înainte de
ziua fixată pentru adunarea generală.
Bilanţul se întocmeşte potrivit legii.
Art. 48. În termen de 15 zile de la data ţinerii
adunării generale anuale, care trebuie să aibă loc cel
mai tîrziu pînă la data de 15 martie, administratorii
societății sînt obligați să depună la judecătorie, pen-
tru a fi atașate la dosarul societății, următoarele:
a) copie de pe bilanţ însoţită de contul de profit și
pierderi şi raport;
b) copie de pe procesul-verbal al adunării generale;
c) lista asociaţilor intrați și ieșiți din societate în
cursul anului, cu valoarea părţilor sociale subscrise de
fiecare.
Aceleași documente vor fi depuse la direcţia gene-
rală a finanţelor publice județeană sau a municipiului
Bucureşti pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea.
Art. 49. Administratorii sînt solidar răspunzători
faţă de societate:
a) de realitatea vărsămintelor, efectuate de către aso-
ciaţi;
b) de cultivarea terenurilor și protejarea mediului
înconjurător potrivit reglementărilor legale;
c) de existența reală a profitului repartizat;
d) de existența registrelor cerute de lege și de co-
rectitudinea şi regularitatea înregistrărilor;
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_5 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
e) de executarea întocmai a hotărîrilor adunării ge-
nerale;
f) de stricta respectare a îndatoririlor pe care legea
și statutele le impun și care nu au caracterul unei în-
sărcinări speciale și personale.
Responsabilitatea pentru acte sau pentru omisiuni
nu se întinde şi la acei administratori care nu sînt în
culpă.
Administratorul care, într-o operațiune determinată,
are fie în numele său personal, fie ca reprezentant al
altuia, interese contrare intereselor societății, va tre-
bui să încunoştinţeze despre aceasta pe ceilalți admi-
nistratori și pe cenzori și să se abţină de la orice deli-
berare privitoare la această operaţiune. Administrato-
rul care încalcă această dispoziție este răspunzător de
pierderile ce vor rezulta péntru societate.
Art. 50. Acțiunea civilă împotriva administráto-
rilor, pentru fapte care privesc responsabilitatea lor,
aparţine adunării generale.
Din momentul în care adunarea generală a hotărît
darea în judecată, administratorii decad din funcție,
iar adunarea generală trebuie să aleagă alţi adminis-
tratori.
Răspunderea administratorilor nu încetează prin
aprobarea bilanțului și nici prin descărcarea ce se dă
anual acestora de către adunările generale.
Cenzorii
Art. 51. Adunarea generală alege în fiecare an,
dintre asociați, de la unu la trei cenzori titulari și de
la unu la trei cenzori supleanți. Lor li se poate stabili
o indemnizaţie fixă, dacă statutul prevede aceasta.
Art. 52. Nu pot fi aleşi cenzori și dacă totuşi
s-au ales, decad din funcţiile lor :
a) salariaţii societății;
b) rudele administratorilor pînă la gradul al treilea
inclusiv, precum și soții sau soțiile acestora;
c) cei care se găsesc în condițiile prevăzute în alin. 2
și 3 ale art. 36.
În caz de vacanţe, cenzorii supleanți, după vîrstă,
înlocuiesc pe cei titulari.
Dacă nici cu ajutorul supleanților nu se poate com-
pleta numărul cenzorilor, cei rămași vor face cooptările
necesare, dar tot dintre asociaţi.
Art. 53. Cenzorii sînt obligați:
a) să stabilească, de acord cu administratorii societății
și potrivit dispoziţiilor legii, forma bilanțului şi situa-
ţia părţilor sociale;
b) să examineze, cel puţin la fiecare trei luni, regis-
trele societăţii, pentru a lua cunoştinţă de operaţiunile
financiare şi să certifice că scriptele sînt bine ţinute;
c) să facă periodic și inopinat controlul casieriei şi,
în orice caz, cel puţin o dată pe trimestru ;
d) să constate, cel puţin o dată pe lună, prin mijlo-
cul registrelor sociale, existența titlurilor sau valorilor
de tot felul depuse în păstrarea societății;
e) să verifice îndeplinirea dispozițiilor actului de con-
stituire și ale statutului privitoare la condiţiile cerute
pentru prezenţa asociaţilor în adunarea generală;
5
Cenzorii pot să asiste la întrunirile administratorilor
și să facă să se insereze în ordinea de zi a acestor în-
truniri și în cea a adunărilor generale propunerile ce
vor crede de cuviinţă.
Cenzorii deliberează întruniți într-un comitet, la care
iau parte personal și decid cu majoritatea simplă.
Dacă nu se poate întruni majoritatea, raportul pen-
tru verificarea bilanțului va fi făcut separat de către
fiecare cenzor.
Inspecţiile şi controlul vor putea fi făcute și de
fiecare cenzor în parte.
Cenzorii răspund faţă de societate, ca orice manda-
tar, de modul cum şi-au îndeplinit mandatul lor.
Art. 54.
ordinare.
Art. 55.
CAPITOLUL V
Adunarea generală
Adunările generale sînt ordinare și extra-
Adunarea generală ordinară se va con-
voca cel puţin o dată pe an, iar adunarea generală
extraordinară ori de cîte ori este nevoie.
Procedura convocărilor și formalitățile necesare se
stabilesc prin, statut.
Art. 56. Adunarea generală nu poate lua hotărîri
valabile decît în prezența a cel puțin 2/3 din numărul
asociaților. Statutul poate stabili și un număr mai mare.
Hotărîrea se adoptă cu majoritatea simplă, dacă. sta-
tutul nu prevede altfel.
Dacă nu se întruneşte numărul cerut, adunarea ge-
nerală se va ține într-un termen stabilit de statut,
putînd lua hotărîri valabile cu numărul celor prezenți,
însă numai asupra chestiunilor care au fost înscrise
în ordinea de zi de la prima convocare.
Art. 57. Schimbarea obiectului societăţii, precum
și dizolvarea societății nu pot fi hotărîte decît de
adunarea generală la care au luat parte 2/3 din numărul
total al asociaților, hotărîrea trebuind să se adopte cu
majoritatea de cel puțin 2/3 a membrilor prezenți.
Art. 58. Atribuţiile adunării generale sînt urmă-
toarele:
a) să examineze și să aprobe sau să modifice, după
ce va fi ascultat raportul cenzorilor, bilanţul, bugetul
de venituri şi cheltuieli şi proiectul de repartiție a
excedentului ori pagubele rezultate ;
b) să fixeze suma maximă pînă la care consiliul de
administrație poate angaja societatea în cursul anului;
c) să stabilească limita maximă pînă la care se pot
acorda împrumuturi unui asociat ori unei persoane
străine de societate, dacă statutul permite astfel de
operațiuni ;
d) să stabilească, dacă e cazul, la propunerea con-
siliului de administraţie, organizarea producţiei pe
ferme, sectoare sau alte compartimente funcţionale;
e) să aprobe structura culturilor ce se vor însămînţa,
modul de angajare și execuţie a lucrărilor agricole,
retehnologizările și investițiile, importurile de bunuri
și mijloace, modul de desfacere a produselor agricole
societăţii;
f) să revadă bilanțul și să facă raportul cu cel puţin şi alte operațiuni legate de activitățile productive ale
opt zile mai înainte de data adunării generale;
g) să supravegheze operaţiunile lichidării ;
h) să convoace adunarea generală potrivit legii și
statutului;
i) să ia parte la toate adunările generale și să ve-
gheze ca, dispozițiile legii, ale actului de constituire sau
ale statutului să fie respectate de către administratori.
f) să hotărască asupra ieşirii în orice mod a asocia-
ţilor din societate și asupra cererilor celor cărora li
s-a refuzat înscrierea, conform prevederilor din statut;
adunarea generală nu poate amîna sau respinge cere-
rile de retragere;
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_6 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
g) să aleagă membrii consiliului de administrație și
cenzorii;
h) să delibereze asupra rapoartelor de control;
i) să hotărască intentarea acţiunii în despăgubiri
împotriva administratorilor;
j) să hotărască asupra fuziunii cu alte societăți;
k) să hotărască asupra modificării sau completării
statutului;
1) şă hotărască asupra dizolvării societății sau schim-
bării obiectului de activitate;
m) să hotărască asupra oricăror alte măsuri nece-
sare în spiritul statutului.
Art. 59. Orice hotărîre a adunării generale poate
fi contestată la judecătorie, dacă ea este contrară legii
sau statutului, cu excepția cazului prevăzut la art. 27
din prezenta lege.
Art 60. Poate face contestaţie orice asociat care,
fiind prezent la adunarea generală, a protestat împo-
triva hotărîrii trecute în procesul-verbal, precum şi
orice asociat absent dacă a fost oprit din motive justi-
ficate a lua parte la adunarea generală sau dacă moti-
vează contestaţia că nu s-a făcut în regulă convocarea
sau problema nu a fost înscrisă în ordinea de zi.
Art. 61. Anularea hotărîrii adunării generale de
către instanță produce efecte faţă de toți asociații.
Hotărîrea de anulare trebuie înscrisă în registrul so-
cietăţilor agricole la partida respectivă, dacă și hotă-
rîrea adunării generale fusese înscrisă.
Art. 62. Fiecare asociat are un singur vot, ori-
care ar fi valoarea părţilor sociale pe care le deţine.
Asociatul poate fi reprezentat în adunarea generală
numai de un alt asociat.
Un mandatar nu poate să reprezinte în aceeaşi adu-
nare generală decît un singur asociat, afară de drep-
tul său personal.
-
Art, 63.
Procesele-verbale ale adunării generale
referitoare la modificarea statutelor se vor înainta în
trei exemplare judecătoriei, care va proceda la înde-
plinirea acelorași formalități ca la constituirea socie-
tății.
CAPITOLUL VI
Dizolvarea, fuziunea şi lichidarea societăților agricole
Art. 64. Societatea agricolă se dizolvă :
a) la împlinirea termenului pentru care a fost consti-
tuită;
b) la constatarea imposibilității de a realiza obiec-
tul societăţii;
c) la terminarea activității;
d) prin retragerea asociaților, dacă numărul celor
rămași este mai mic decît cel prevăzut în statut și în
prezenta lege;
e) prin hotărîrea asociaţilor;
f) dacă societatea face operațiuni contrare legii sau
obiectului stabilit prin statut.
Art. 65.
După dizolvare, societatea intră în lichi-
dare, potrivit art. 69 din prezenta lege.
Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot
efectua, noi operaţiuni, sub sancțiunea răspunderii per-
sonale și solidare.
Art. 66. Fuziunea mai multor societăți agricole
trebuie hotărîtă de adunarea generală extraordinară
a fiecăreia, cu majoritatea de 2/3 din numărul mem-
brilor asociați.
Art. 67. Fiecare din societăţile care au hotărît
fuziunea trebuie să înscrie hotărîrea în registrul socie-
tăţilor agricole și să ia măsuri pentru afişarea ei în
condiţiile art. 16 alin: 2.
Totodată, fiecare societate agricolă va depune la ju-
decătorie bilanțul ultim aprobat de adunarea generală,
precum și o declarație asupra modului în care a fost
stabilită stingerea pasivului.
Bilanțul și declaraţia se publică în condițiile art. 16
alin. 2 din lege.
Dacă societatea care a rezultat din fuziune îşi stabi-
leşte sediul în circumscripţia altei judecătorii decît
acolo unde îşi aveau sediul societățile care au fuzionat,
noua societate va procedà la înscrierea statutului po-
trivit legii de faţă.
Art. 68. Fuziunea nu produce efecte decît după
ce a trecut o lună de la îndeplinirea formalităţilor
prevăzute în articolul precedent.
În tot acest timp orice creditor poate face opoziţie
la judecătorie, a cărei hotărîre este definitivă.
Cît timp opoziţia nu este respinsă sau retrasă, exe-
cutarea fuziunii este suspendată.
:
Dacă termenul a expirat fără opoziție, fuziunea este
definitivă.
Prin fuziune, societatea care a rezultat ia asupra sa
toate drepturile şi obligațiile societăților care și-au în-
cheiat existenţa.
Art. 69.
În caz de dizolvare a societății, lichida-
rea acesteia se va face de către doi lichidatori numiți
de adunarea generală, iar în cazul art. 64 lit. f), de că-
tre judecătorie.
Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în ca-
zul revocării și numirii altor lichidatori.
Numirea lichidatorilor, precum şi revocarea lor tre-
buie să fie înscrisă la judecătorie, o dată cu hotărîrea
de dizolvare.
Art. 70. Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca și
administratorii.
Pînă la numirea şi acceptarea lichidatorilor, şi dacă
nu s-a dispus altfel prin actul de dizolvare, administra-
torii sînt depozitarii bunurilor sociale şi obligați să dea
curs afacerilor urgente. Ei sînt datori ca în tot cursul
lichidării să dea concursul lor lichidatorilor cînd aceş-
tia l-ar cere.
Art. 71.
Toate normele prevăzute pentru societă-
țile agricole se vor aplica și în perioada lichidării, dacă
nu sînt incompatibile cu lichidarea.
Toate actele emanate de la o societate dizolvată tre-
buie să arate că ea este „în lichidare".
Art. 72. Lichidatorii, îndată după intrarea lor în
În cazurile prevăzute la lit. a)-e), dizolvarea se
hotărăște de adunarea generală, iar în cazul prevăzut funcție, sînt datori ca, împreună cu administratorii
la lit. f) prin hotărîrea judecătoriei unde a fost în-
scrisă, la sesizarea organelor Ministerului Finanţelor,
sau a procurorului.
Hotărîrea adunării generale şi, după caz, a instan-
ței judecătoreşti se înscrie în registrul societăților agri-
cole și se publică în condițiile art. 16 alin. 2 din pre-
żenta lege.
societății, să încheie inventar şi un bilanţ semnat și de
unii și de alţii, care să constate exact situaţia activului
şi pasivului societăţii.
Sub rezerva restricțiilor prevăzute în statute sau ac-
tele de numire, lichidatorii:
a) reprezintă societatea în justiţie;
b) îndeplinesc toate operaţiunile necesare lichidării ;
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_7 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
7
c) vînd orice bunuri mobile sau imobile ale societă-
ții cu aprobarea judecătoriei;
d) lichidează şi încasează orice creanţe, dînd chitanțe
liberatorii;
e) fac tranzacții și alte acte de compromis*;
f) semnează obligațiuni cambiale și contractează îm-
prumuturi şi, în general, îndeplinesc actele necesare
lichidării.
Lichidatorii care încheie noi operațiuni ce nu sînt
necesare scopului lichidării răspund personal și soli-
dar pentru operațiunile întreprinse.
Art. 73. Lichidatorii care, cu propriii lor bani,
au achitat datoriile societății, nu vor putea să exercite
împotriva asociaților drepturi mai mari decît acelea
care s-ar cuveni creditorilor plătiți.
Art. 74. - Dacă lichidarea durează, lichidatorii vor
întocmi bilanțuri în fiecare an, supunînd adunării ge-
nerale şi bilanțul întocmit la intrarea lor în funcţiune.
Lichidatorii vor întocmi bilanțul final, indicînd ceea
ce se cuvine pentru fiecare parte socială din activul
societăţii.
Art. 75. Bilanțul semnat de lichidatori, însoţit de
raportul cenzorilor, va fi depus la grefa judecătoriei,
care va face de îndată menţiune de această depunere
în registrul societăților agricole.
Timp de 30 de zile de la menţiunea mai sus ară-
tată oricare asociat poate să facă opoziție la judecă-
torie, citîndu-se lichidatorii.
După expirarea celor 30 de zile, toate opozițiile se
vor întruni și se vor soluționa printr-o singură hotărîre.
Hotărîrea este definitivă și are autoritate de lucru
judecat şi faţă de cei ce nu au făcut opoziție.
După trecerea termenului de 30 de zile, fără să se
fi făcut opoziție, bilanțul se socotește aprobat de toți
asociații, iar lichidatorii sînt liberați, sub rezerva dis-
tribuirii activului între asociaţi.
Nici repartiția între asociați și nici vreun avans
nu poate avea loc înainte de a se fi împlinit 6 luni
de la afişarea hotărîrii de dizolvare a societăţii şi nu-
mai după ce bilanțul final a rămas definitiv în mo-
dul arătat în alineatul precedent.
Art. 76. Sumele cuvenite asociaţilor, care nu s-au
prezentat să le ceară în termen de două luni de la
exigibilitatea lor, se vor depune la C.E.C., cu arătarea
numelui asociatului și partea lui, spre a fi achitate
celor în drept.
Sumele ce s-ar cuveni pentru creanţele contestate
se vor depune la C.E.C. pînă la terminarea litigiilor
care ar continua după radierea societății.
Sumele ce nu au fost reclamate de creditori sau
tare, din orice alte motive, nu s-au putut achita se vor
depune la C.E.C., arătîndu-se pentru fiecare creditor
ce anume sume i se cuvin.
Art. 77 După terminarea repartiției între aso-
ciați și depunerea sumelor arătate în articolul prece-
dent, registrele societății trebuie depuse și conservate
la judecătorie timp de 10 ani.
Lichidatorii vor cere radierea societății din registrul
societăților agricole.
CAPITOLUL VII
Dispoziții tranzitorii şi finale
Art. 78. Societăţile constituite și funcționînd în
conformitate cu prezenta lege adoptă în denumire cu-
vintele,societate agricolă" și se bucură de avantajele
acordate prin dispoziții legale societăților agricole
Art. 79. - Proprietarii de terenuri agricole pot
folosi în gospodăriile proprii sau în formele de asociere,
precum și în societățile agricole, forţa de muncă sala-
riată, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 80. Aportul cu care participă la societatea
agricolă foştii membri cooperatori care optează, în con-
diţiile art. 28 din Legea nr. 18/1991, pentru înfiinţarea
acesteia, se determină pe baza bilanțului încheiat la 31
decembrie 1990, urmând ca acesta să fie corectat, în
funcţie de rezultatele stabilite de comisia de lichidare.
Art. 81. Pe data intrării în vigoare a prezentei
legi se abrogă Decretul Consiliului de Stat nr. 346 din
28 septembrie 1977 privind aprobarea statutelor orga-
nizaţiilor cooperatiste din agricultură, publicat în Bule-
tinúl Oficial, Partea I, nr. 105 din 4 octombrie 1977,
Decretul Consiliului de Stat nr. 93/1983 privind apro-
barea statutelor organizațiilor socialiste din agricultură,
publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 13 din 28
martie 1983, precum și orice alte dispoziții contraré.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 aprilie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BİRLĂDEANU
Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în şedinţa din 22 aprilie 1991.
lui României,
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedinte-
promulgăm Legea privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și dispunem
publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
Bucureşti, 30 aprilie 1991.
Nr. 36.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--97--1991_page_8 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 97
HOTĂRÎRI ALE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
ADUNAREA DERUTAŢILOR
HOTĂRÎRE
privind unele modificări în componenţa Guvernului României
La propunerea primului-ministru al Guvernului României, domnul
Petre Roman, privind unele modificări în componenţa Guvernului
României aprobată prin Hotărîrea Adunării Deputaților nr. 16 din 28 iu-
nie 1990, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 87 bis diň 28
-iunie 1990,
Adunarea Deputaților hotărăște:
Art. 1. Se aprobă ca următoarele persoane să facă parte din
Guvernul României :
Dan Mircea Popescu, ministru de stat însărcinat cu calitatea
vieţii şi protecţia socială;
General-maior Constantin Niculae Spiroiu, ministrul apărării
naționale;
Mihnea Marmeliuc, ministrul muncii şi asigurărilor sociale;
Traian Băsescu, ministrul transporturilor;
Florian Bercea, ministru însărcinat cu bugetul în cadrul Ministe-
rului Economiei și Finanţelor;
Valeriu Pescaru, secretar de stat însărcinat cu privatizarea la
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ;
Ion Aurel Stoica, ministru fără portofoliu.
Art. 2. Se aprobă ca următoarele persoane din Guvernul Româ-
niei să îndeplinească alte funcții în cadrul acestuia :
- Eugen Dijmărescu, ministru de stat - ministru al economiei şi
finanţelor;
Victor Stănculescu. ministrul industriei.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
Bucureşti, 30 aprilie 1991.
Nr. 6.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIEI
ADUNAREA DEPUTAȚILOR
Adresa pentru publicitate: Combinatul poligrafic Bucureşti Biroul de publicitate şi difuzare
pentru Monitorul Oficial, Bucureşti, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02.
Tiparul: Combinatul poligrafic Bucureşti
Atelierul, Monitorul Oficial", Bucureşti,
str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.58.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97/1991, conţine 8 pagini.
Preţul 4 lei
40 816
==End of OCR== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_1 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL
Anul III Nr. 98
AL
ROMÂNIEI
PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE ACTE
SUMAR
Marți, 7 mai 1991
Nr.
Pagina
11.
259.
HOTĂRÎRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI
Hotărîre privind componența Grupului parla-
mentar de prietenie România Portugalia.
HOTĂRÎRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIΕΙ
Hotărîre privind înființarea Societății comer-
ciale, Rulmentul" Suceava S.A.
1-2
3-8
HOTĂRÎRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI
ADUNAREA DEPUTATILOR
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL
HOTĂRÎRE
privind componența Grupului parlamentar de prietenie România Portugalia
Parlamentul României adoptă prezenta hotărîre.
Articol unic. Se aprobă componenţa Grupului parlamentar de prietenie România Portugalia, după
cum urmează:
1. Mihai Fercală
preşedinte
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării
Naţionale
2. Cezar Buda
vicepreşedinte
senator, Grupul parlamentar al Partidului Național
Liberal
3. Ioan Dumitrescu
vicepreşedinte
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării
Naţionale
4. Teiu Păunescu
secretar
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării
Naţionale
5. Costache Bejan
secretar
deputat, Grupul parlamentar democrat-agrar şi
socialist-democrat (Partidul Democrat-Agrar din
România)
Membri
6. Stelian Dedu
7. Dumitru Călueanu
8. Ion Munteanu
9. Mircea Curelea
10. Gheorghe Damian
11. Mircea Ioan Ștef
12. Viorel Faur
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
==End of OCR== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_2 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 2
13. Ioan Nistor Ilie
14. Virgil Popa
15. Mihăiţă Postolache
16. Radu Homescu
17. Mihai Matetovici
18. Marinel Burduja
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
19. Dan-Gheorghe-Lazăr Ivan
20. Gheorghe Crăciun
21. Verginica Novac
22. Constantin-Dan-Dorin Staicu
23. Béla Incze
24. Mircea Pavlu
25. Constantin
Constantinescu-Claps
26. Iuliu Brendus
27. Florica Dumitrescu
28. Mihail-Apostol Enachescu
29. Neculai Lupu
30. Dumitru Nechifor
31. Dumitru Monu
32. Radu Grigore
33. Severin Zofotă
34. Liviu Bujor
35. Petru Ştefănuţ
36. Ion Paicu
37. Constanţa Comişel
38. Constantin Pârvu
39. Vasile Hobjilă
40. Mihail Bălănescu
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
senator, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
senator, Grupul parlamentar at Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
România
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc
creştin şi democrat
deputat, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din
România
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal
deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc
creştin şi democrat
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar democrat-agrar și socialist-democrat
(Partidul Socialist Democratic Român)
deputat, Grupul parlamentar ecologist și social-democrat (Mişcarea
Ecologistă din România)
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
41. Nichita Sandu
42. Vasile-Ionel Hedea
43. Gheorghiță Lupău
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
44. Ştefan Seremi
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
45. Iosif Tocoian
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
46. Vasile Blaga
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
47. Ionel Ardelean
48. Dan-Ion-Cristian Popovici
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
49. Costel Gheorghiu
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
50. Cornel Constantinescu
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
51. Paul-Andrieş Ilieş
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
52. Mircea David
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
53 Horia-Mircea Rusu
deputat, Partidul Naţional Liberal
aripa tînără
54. Dinu Patriciu
deputat, Partidul Naţional Liberal
aripa tînără
55. Marin Stan
56. Teodoru Dobrițoiu
57. Petru Maior-Gregoriu
PREŞEDINTELE SENATULUI
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale
deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naţionale
deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc
creştin şi democrat.
academician ALEXANDRU BİRLĂDEANU
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARTIAN DAN
Bucureşti, 25 aprilie 1991.
Nr. 11.
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_3 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
HOTĂRÎRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÎRE
privind înfiinţarea Societății comerciale „Rulmentul" Suceava S.A.
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. Se înființează Societatea comercială,„Rul-
mentul" Suceava S.A., persoană juridică română,
cu sediul în municipiul Suceava, zona industrială
Scheia.
Obiectul de activitate al Societății comerciale, Rul-
mentul" Suceava S.A. este proiectarea, producerea
şi comercializarea rulmenților și componentelor, inclu-
siv servicii și asistență tehnică; efectuarea operațiu-
nilor de comerţ exterior și engineering.
Art. 2. Societatea comercială Rulmentul" Su-
ceava S.A. se va organiza și va funcționa în con-
formitate cu statutul propriu prevăzut în anexa la
prezenta hotărîre.
Art. 3. Capitalul social iniţial al societății este
de 1092,6 mil. lei.
Societatea comercială, Rulmentul" Suceava S.A.
îşi va definitiva capitalul social pe baza reevaluării
patrimoniului, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 4.
3
Societatea comercială, Rulmentul" Su-
ceava SA, îşi acoperă toate cheltuielile şi rambur-
sează creditele cu veniturile provenite din activitatea
proprie şi prin subvenţii de la buget, acordate con-
form legii.
Art. 5. - Pe data înființării Societății comerciale
,,Rulmentul" Suceava S.A. se desființează Întreprin-
derea de rulmenţi Suceava.
Activul și pasivul unității de stat care se desfiin-
țează se preiau de către societatea comercială înfiin-
țată.
Personalul care trece la societatea comercială se
consideră transferat în interesul serviciului şi benefi-
ciază, timp de trei luni, de salariul tarifar avut și de
sporul de vechime, după caz, dacă este transferat în
funcții cu niveluri de salarizare mai mici.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
Bucureşti, 5 aprilie 1991.
Nr. 259.
ANEXĂ
STATUTUL
Societății comerciale „Rulmentul" Suceava S.A.
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea societății
Denumirea societății este Societatea comercială, Rul-
mentul" Suceava S.A.
În toate actele, facturile, anunțurile, publicaţiile şi
alte acte emanînd de la societate, denumirea societății
va fi precedată sau urmată de cuvintele „societate pe
acțiuni" sau inițialele „S.A.", de capitalul social și
numărul de înregistrare
ARTICOLUL 2
Forma juridică a societății
Societatea comercială „Rulmentul" Suceava S.A.
este persoană juridică română, avînd forma juridică de
societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfășoară activitatea
în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut.
ARTICOLUL 3
Sediul societății
Sediul societății este în România, localitatea Suceava,
zona industrială Scheia, judeţul Suceava. Sediul socie-
tăţii poate fi schimbat în altă localitate din România,
pe baza hotărîrii adunării generale a acționarilor, po-
trivit legii.
Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe,
agenţii, situate și în alte localități din ţară şi străină-
tate.
ARTICOLUL 4
Durata societății
Durata societății este nelimitată.
CAPITOLUL II
Scopul şi obiectul de activitate al societății
ARTICOLUL 5
Scopul societății este producerea rulmenților pen-
tru intern și export.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate al societății este :
proiectarea, producerea şi comercializarea rul-
menților și componentelor, inclusiv servicii şi asistenţă
tehnică; efectuarea operațiunilor de comerţ exterior,
engineering, colaborarea cu bănci de comerţ exterior,
efectuarea operațiunilor de fond valutar, putînd parti-
cipa și conveni la operaţiuni de credite, desfăşurarea
activităților cu caracter social în favoarea salariaţilor.
==End of OCR== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_4 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
CAPITOLUL III
Capitalul social, acțiunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
Capitalul social inițial este fixat la suma de 1092,6
mil. lei, împărţit în 218.523 acțiuni nominative în va-
loare nominală de 5.000 lei fiecare, în întregime sub-
scrise de acţionar.
Capitalul social inițial, împărţit în acţiuni nomina-
tive de 5.000 lei fiecare, este în întregime subscris de
statul român, în calitate de acţionar unic, şi vărsat în
întregime la data constituirii societății.
Capitalul social iniţial este deţinut integral de statul
român, ca acţionar unic, pînă la transmiterea acţiuni-
lor din proprietatea statului către terțe persoane fizice
sau juridice, române sau străine, în condițiile legii.
ARTICOLUL 8
Acțiunile
Acțiunile nominative ale societății vor cuprinde toate
elementele prevăzute de lege.
Acțiunile vor purta timbrul sec al societăţii şi sem-
nătura a doi administratori.
Societatea va ține evidenţa acţiunilor într-un regis-
tru numerotat, sigilat și parafat de preşedintele con-
siliului de administraţie, care se păstrează la sediul so-
cietăţii.
ARTICOLUL 9
Reducerea sau mărirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza ho-
tărîrii adunării generale extraordinare a acţionarilor
în condiţiile și cu respectarea procedurii prevăzute
de lege.
ARTICOLUL 10
Drepturi și obligații decurgînd din acțiuni
Fiecare acţiune subscrisă şi vărsată de acţionari con-
feră acestora dreptul la un vot în adunarea generală a
acţionarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în
organele de conducere, dreptul de a participa la distri-
buirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului
statut şi dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi
prevăzute în statut.
Deţinerea acţiunii implică adeziunea de drept la
statut.
Drepturile şi obligațiile legate de acţiuni urmează
acţiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor per-
soane.
Obligaţiile societății sînt garantate cu capitalul so-
cial al acesteia, iar acţionarii răspund în limita valo-
rii acţiunilor pe care le dețin.
Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii
sau alte obligații personale ale acţionarilor. Un credi-
tor al unui acţionar poate formula pretenţii asupra
părţii din beneficiul societății ce i se va repartiza de
către adunarea generală a acţionarilor sau a cotei-părţi
cuvenite acestuia la lichidarea societății, efectuate în
condiţiile prezentului statut.
ARTICOLUL 11
Cesiunea acțiunilor
Acțiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care
nu recunoaşte decît un proprietar pentru fiecare ac-
ţiune.
Cesiunea parţială sau totală a acţiunilor între acţio-
nari sau terți se face în condițiile și cu procedura pre-
văzute de lege.
ARTICOLUL 12
Pierderea acțiunilor
În cazul pierderii unor acţiuni, proprietarul va tre-
bui să anunțe consiliul de administrație și să facă pu-
blic faptul prin presă, în cel puțin două ziare de largă
circulaţie din localitatea în care se află sediul societă-
ții. După 6 luni va putea obține un duplicat al ac-
ţiunii.
CAPITOLUL IV
Adunarea generală a acţionarilor
ARTICOLUL 13
Atribuţii
Adunarea generală a acţionarilor este organul de
conducere al societății, care decide asupra activității
acesteia și asigură politica ei economică şi comercială.
Adunarea generală a acţionarilor este ordinară și
extraordinară şi are următoarele atribuţii principale:
a) aprobă structura organizatorică a societăţii şi nu-
mărul de posturi, precum și normativul de constituire
a compartimentelor funcționale și de producţie;
b) alege membrii consiliului de administrație și ai
comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanți, le sta-
bileşte remunerarea, îi descarcă de activitate şi îi re-
vocă;
c) alege directorul general, îl descarcă de activitate
și îl revocă; directorul general este și președintele con-
siliului de administraţie;
în
d) stabileşte salarizarea personalului angajat,
funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respec-
tarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege;
e) stabileşte nivelul de salarizare a membrilor con-
siliului de administrație, directorului general, a mem-
brilor comitetului de direcție și ai comisiei de cenzori,
în conformitate cu prevederile legii;
f) stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după
caz, programul de activitate pe exerciţiul următor;
g) examinează, aprobă sau modifică bilanţul și con-
tul de beneficii şi pierderi după analizarea rapoarte-
lor consiliului de administrație și al comisiei de cen-
zori, aprobă repartizarea beneficiului;
h) hotărăşte cu privire la contractarea de împru-
muturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor ex-
terne; stabilește competenţele şi nivelul de contrac-
tare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor
comerciale și a garanţiilor; aprobă orice fel de credit
financiar acordat de societate;
i) hotărăşte cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea
de sucursale, filiale și agenţii;
j) hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea ca-
pitalului social, la modificarea numărului de acţiuni
sau a valorii nominale a acestora, precum și la cesiunea
acţiunilor;
k) hotărăște cu privire la adoptarea sau modifica-
rea statutului, precum și la transformarea formei juri-
dice a societății;
1) hotărăşte cu privire la comasarea, divizarea, di-
zolvarea şi lichidarea societății;
m) analizează rapoartele consiliului de administrație
privind stadiul și perspectivele societății cu referire
la profit și dividende, poziţia pe piaţa internă și in-
ternaţională, nivelul tehnic, calitatea, forţa de muncă,
protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;
==End of OCR== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_5 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
5
n) hotărăşte cu privire la acţionarea în justiţie a
membrilor consiliului de administrație, directorului
general și a cenzorilor, pentru paguba pricinuită so-
cietăţii;
o) hotărăște în orice alte probleme privind societatea.
Hotărîrile în problemele prevăzute la lit. j), k) și 1)
vor putea fi aduse la îndeplinire numai după aproba-
rea lor de către organul care a aprobat constituirea
societăţii, în perioada în care statul este acţionar unic.
Atribuţiile adunărilor generale ordinare și extraor-
dinare ale acționarilor se diferenţiază potrivit legii.
ARTICOLUL 14
Convocarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de
preşedintele consiliului de administrație sau de unul
dintre vicepreşedinţi, pe baza împuternicirii date de
preşedinte.
Adunările generale ordinare au loc cel puţin o dată
pe an, la două luni de la încheierea exercițiului eco-
nomico-financiar, pentru examinarea bilanţului și a
contului de beneficii şi pierderi pe anul precedent și
pentru stabilirea programului de activitate şi bugetu-
lui pe anul în curs.
Adunările generale extraordinare se convoacă la
cererea acţionarilor reprezentînd cel puţin 1/3 din ca-
pitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum
şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai
mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepţia pri-
milor 2 ani de la înfiinţarea societăţii.
Adunarea generală va fi convocată de administra-
tori de cîte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispo-
zițiile din statut, cu cel puțin 15 zile înainte de data
stabilită.
Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial și
într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea
în care se află sediul societății sau din cea mai apro-
piată localitate.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adună-
rii, precum și ordinea de zi, cu arătarea explicită a tu-
turor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor
adunării.
Cînd în ordinea de zi figurează propuneri pentru
modificarea statutului, convocarea va trebui să cuprin-
dă textul integral al propunerilor.
Adunarea generală a acționarilor se întruneşte la
sediul societății sau în alt loc din aceeaşi localitate.
ARTICOLUL 15
Organizarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală ordinară este constituită valabil
și poate lua hotărîri dacă la prima convocare acţio-
narii prezenţi sau reprezentaţi dețin cel puțin 2/3 din
capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel
puțin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generală extraordinară este constituită va-
labil şi poate lua hotărîri, dacă la prima convocare ac-
ţionarii prezenţi sau reprezentați dețin cel puțin 3/4
din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă de-
ţin cel puțin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de
preşedintele consiliului de administrație, iar în lipsa
acestuia, de către unul din vicepreședinți, desemnat
de preşedinte.
Preşedintele consiliului de administraţie desemnează,
dintre membrii adunării generale, un secretar care să
verifice lista de prezenţă a acţionarilor și să întoc-
mească procesul-verbal al adunării.
Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un re-
gistru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat
de persoana care a prezidat ședința și de secretarul
care l-a întocmit.
La şedinţele ordinare și extraordinare ale adunării
generale a acţionarilor, în care se dezbat probleme
privitoare la raporturile de muncă cu personalul so-
cietăţii, pot fi invitați și reprezentanții salariaţilor
ARTICOLUL 16
Exercitarea dreptului de vot
în adunarea generală a acționarilor
Hotărîrile adunărilor se iau prin vot deschis.
Acţionarii votează, de regulă, prin ridicare de mîini.
La propunerea persoanei care prezidează sau a unui
grup de acţionari prezenți sau reprezentaţi, ce dețin
cel puţin 1/4 din capitalul social, se va putea decide
ca votul să fie secret.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea mem-
brilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pen-
tru revocarea și pentru luarea hotărîrilor referitoare
la răspunderea administratorilor.
Hotărîrile adunării generale sînt obligatorii chiar
pentru acţionarii absenţi sau nereprezentaţi.
ARTICOLUL 17
În perioada în care statul este acţionar unic, atri-
buțiile adunării generale a acţionarilor vor fi exerci-
tate de consiliul împuterniciților statului, alcătuit și
numit potrivit legii.
Consiliul împuterniciților statului îşi desfășoară acti-
vitatea în conformitate cu propriul său regulament de
organizare şi funcţionare, aprobat de organul care a în-
fiinţat societatea.
Consiliul împuterniciților statului se va desființa,
de drept, la data la care se va ține ședința de consti-
tuire a adunării generale a acţionarilor.
CAPITOLUL V
Consiliul de administrație
ARTICOLUL 18
Organizare
Societatea pe acțiuni este administrată de către con-
siliul de administrație, compus din 11 administratori
aleşi de adunarea generală a acţionarilor pe o perioadă
de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade
de 4 ani, care pot avea calitatea de acționari. Numărul
de administratori este stabilit în raport cu volumul și
specificul activității societății comerciale.
Alegerea administratorilor se face dintre persoanele
desemnate de acționari.
Cînd se creează un loc vacant in consiliul de admi-
nistraţie, adunarea generală a acţionarilor alege un nou
administrator pentru completarea locului vacant. Adu-
narea generală a acţionarilor va alege ca nou admi-
nistrator o persoană indicată de acelaşi acţionar care
1-a desemnat pe predecesorul său. Durata pentru care
este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant
va fi egală cu perioada care a rămas pînă la expirarea
mandatului predecesorului său.
Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consi-
liului de administrație, al comisiei de cenzori și de
director persoanele care, potrivit legii, sînt incapabile
sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă,
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_6 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
abuz de încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărtu-
rie mincinoasă, darė sau luare de mită, precum și pen-
tru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la socie-
tățile comerciale.
Pînă la transmiterea acțiunilor din proprietatea sta-
tului către terțe persoane fizice sau juridice, consiliul
de administraţie al societății comerciale va fi numit de
consiliul împuterniciţilor statului, cu acordul ministe-
rului de resort.
Consiliul de administrație este condus de un pre-
şedinte.
Componența consiliului de administrație și desemna-
rea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea gene-
rală a acţionarilor.
La prima şedinţă, consiliul de administrație alege
dintre membrii săi 1-3 vicepreşedinţi.
Consiliul de administrație se întrunește la sediul so-
cietății, ori de cîte ori este necesar, la convocarea pre-
şedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi.
El este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia,
de unul din vicepreşedinți, desemnat de preşedinte.
Preşedintele numește un secretar fie dintre membrii
consiliului, fie din afara acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezen-
ţa a cel puţin 1/2 din numărul membrilor consiliului
de administrație și deciziile se iau cu majoritatea abso-
lută a membrilor prezenți.
Dezbaterile consiliului de administrație au loc, con-
form ordinii de zi stabilite pe baza proiectului çomu-
nicat de preşedinte, cu cel puțin 15 zile înainte. Aces-
tea se consemnează în procesul-verbal al ședinței, care
se înscrie într-un registru sigilat și parafat de preşedin-
tele consiliului de administrație. Procesul-verbal se
semnează de persoana care a prezidat şedinţa şi de
secretar.
Consiliul de administraţie poate delega unuia sau
mai multor membri ai săi unele împuterniciri pe pro-
bleme limitate și poate recurge la experți pentru stu-
dierea anumitor probleme.
În relaţiile cu terții, societatea este reprezentată de
către preşedintele consiliului de administrație pe baza
și în limitele împuternicirilor date de adunarea gene-
rală a acţionarilor sau, în lipsa lui, de către unul din
vicepreşedinţi, desemnat de consiliu. Cel ce reprezintă
societatea semnează actele care o angajează faţă de
terţi.
Membrii consiliului de administraţie vor putea exer-
cita orice act care este legat de administrarea societă-
ţii în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se
conferă.
Președintele consiliului de administrație este obligat
să pună la dispoziţia acţionarilor și comisiei de cen-
zori, la cererea acestora, toate documentele societății.
Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii consiliului de
administraţie, directorul general și adjuncții acestuia
răspund individual sau solidar, după caz, faţă de so-
cietate pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau
abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la
statut sau pentru greşeli în administrarea societății. În
astfel de situații, ei vor putea fi revocați prin hotărî-
rea adunării generale a acţionarilor.
ARTICOLUL 19
Atribuţiile consiliului de administrație
Consiliul de administrație are, în principal, următoa-
rele atribuţii:
a) angajează și concediază personalul, stabileşte
drepturile și obligațiile acestuia;
b) stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile perso-
nalului societății pe compartimente;
c) aprobă operaţiunile de încasări și plăți, potrivit
competenţelor acordate;
d) aprobă operațiunile de cumpărare şi vînzare de
bunuri, potrivit competenţelor acordate';
e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (lua-
rea sau darea cu chirie);
f) stabileşte tactica și strategia de marketing;
g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, po-
trivit competenţelor acordate;
h) supune anual adunării generale a acţionarilor, în
termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului e-
conomico-financiar, raportul cu privire la activitatea
societăţii, bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi pe
anul precedent, precum și proiectul de program de
activitate şi proiectul de buget al societății pe anul în
curs;
i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea
generală a acţionarilor.
CAPITOLUL VI
ARTICOLUL 20
Comitetul de direcţie
Consiliul de administraţie poate delega o parte din
atribuţiile sale unui comitet de direcție, compus din
membri aleşi din consiliul de administrație, fixîndu-le
în același timp și salariile, potrivit legii.
La societăţile ce au regimul celor cu capital integral
de stat, atribuţia prevăzută la alineatul de mai sus se
execută cu acordul ministerului de resort.
Preşedintele îndeplineşte şi funcţia de director ge-
neral, în care calitate conduce și comitetul de direcţie,
asigurînd conducerea curentă a societății, aduce la în-
deplinire deciziile consiliului de administrație, în limi-
tele activității societății.
Deciziile comitetului de direcţie se iau cu majorita-
tea absolută a voturilor membrilor săi.
Comitetul de direcţie este obligat să prezinte la fie-
care şedinţă a consiliului de administrație registrul său
de deliberări.
În comitetul de direcţie votul nu poate fi dat prin
delegaţie.
CAPITOLUL VII
Gestiunea societății
ARTICOLUL 21
Comisia de cenzori
Gestiunea societății este controlată de acţionari și de
comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie
să fie asociați, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii
se aleg de adunarea generală a acţionarilor,
În perioada în care statul este acţionar unic, cenzo-
rii sînt reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.
Adunarea generală alege, de asemenea, același număr
de cenzori supleanţi care vor înlocui în condiţiile legii
pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, acţiona-
rilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la
activitatea societății, situaţia patrimoniului, a benefici-
ilor și a pierderilor.
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_7 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
Comisia de cenzori are următoarele atribuţii princi-
pale:
a) în cursul exercițiului financiar verifică gospodări-
rea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a porto-
foliului de efecte, casa și registrele de evidenţă con-
tabilă și informează consiliul de administrație asupra
neregulilor constatate;
b) la încheierea exercițiului financiar controlează
exactitatea inventarului, a documentelor și informați-
ilor prezentate de consiliul de administraţie asupra
conturilor societății, a bilanțului şi a contului de be-
neficii şi pierderi, prezentînd adunării generale a acţio-
narilor un raport scris ;
c) la lichidarea societății controlează operaţiunile de
lichidare;
d) prezintă adunării generale a acţionarilor punctul
său de vedere la propunerile de reducere a capitalului
social sau de modificare a statutului şi obiectului so-
cietății.
Comisia de cenzori se întruneşte la sediul societății
şi ia decizii în unanimitate. Dacă nu se realizează una-
nimitatea, raportul cu divergenţe se înaintează adu-
nării generale.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generală
extraordinară a acţionarilor, dacă aceasta nu a fost
convocată de consiliul de administrație, în cazul în ca-
re capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10%
timp de 2 ani consecutiv (cu excepţia primilor 2 ani
de la constituirea societăţii), sau ori de cîte ori consi-
deră necesar pentru alte situaţii, privind încălcarea
dispoziţiilor legale şi statutare.
Atribuţiile și modul de funcţionare a comisiei de
cenzori, precum şi drepturile și obligațiile cenzorilor
se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.
Cenzorii şi cenzorii supleanți se numesc pe o perioa-
dă de maximum 3 ani și pot fi realeşi; numărul cen-
zorilor trebuie să fie impar.
Sînt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele
care intră sub incidenţa art. 18 alin. 4, precum şi cei
care sînt rude sau afini pînă la al patrulea grad sau
soții administratorilor, cei care primesc sub orice for-
mă, pentru alte funcții decît aceea de cenzor, un sala-
riu sau o remunerație de la administratori sau de la
societate.
CAPITOLUL VIII
Activitatea societății
ARTICOLUL 22
Exercițiul economico-financiar
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie
şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Primul
exerciţiu începe la data constituirii societății.
ARTICOLUL 23
Personalul societății
Personalul de conducere al societății și cenzorii sînt
aleși de adunarea generală a acţionarilor. În perioada
cît statul este acționar unic, personalul de conducere
și cenzorii vor fi numiți de consiliul împuterniciților
statului, cu acordul ministerului de resort.
Restul personalului este angajat de către consiliul
de administrație sau de către directorul general al so-
cietății comerciale.
7
Nivelul salariilor pentru personalul societății, pe ca-
tegorii de funcţii, se stabilește și poate fi modificat de
către adunarea generală a acționarilor în funcție de
studii şi munca efectiv prestată, cu respectarea limitei
minime de salarizare prevăzute de lege.
Pînă la aprobarea legislației în domeniu, salarizarea
se face conform legislaţiei în vigoare.
Plata salariilor, impozitelor pe acestea și a cotei de
asigurări sociale se va face potrivit legii.
Drepturile și obligaţiile personalului societății sînt
stabilite de către consiliul de administrație sau de că-
tre directorul general al societății comerciale.
ARTICOLUL 24
Amortizarea fondurilor fixe
Consiliul de administrație stabileşte, în condiţiile le-
gii, modul de amortizare a fondurilor fixe.
ARTICOLUL 25
Evidenţa contabilă şi bilanțul contabil
Societatea va ţine evidenţa contabilă în lei, va în-
tocmi anual bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi,
avînd în vedere normele metodologice elaborate de Mi-
nisterul Finanţelor.
Bilanțul şi contul de beneficii şi pierderi vor fi pu-
blicate în Monitorul Oficial, conform legii.
ARTICOLUL 26
Calculul și repartizarea beneficiilor
Beneficiul societății se stabileşte pe baza bilanţului
aprobat de adunarea generală a acţionarilor. Benefi-
ciul impozabil se stabileşte în condiţiile legii.
Din beneficiul societății se pot constitui fonduri
destinate modernizării, cercetării şi dezvoltării de pro-
duse noi, investiţiilor, reparaţiilor, precum și pentru
alte destinaţii stabilite de adunarea generală a acţio-
narilor.
Din beneficiul anual se stabileşte fondul de rezervă
care va fi de cel mult 5% din totalul beneficiului pre-
văzut în bilanţul anual (constituirea lui efectuîndu-se
pînă se va atinge minimum a cincea parte din capita-
lul social), precum și alte cote prevăzute în reglemen-
tările în vigoare.
Din beneficiul prevăzut în bilanţ se scade impozitul
legal, rezultînd beneficiul cuvenit acţionarilor, care se
repartizează între aceştia, proporţional cu aportul la
capitalul social, precum și pentru alte nevoi ale socie-
tăţii.
Plata beneficiului cuvenit acţionarilor se face de so-
cietate, în condițiile legii, în cel mult 2 luni de la a-
probarea bilanțului de către adunarea generală a acţio-
narilor.
În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală
a acţionarilor va analiza cauzele și va hotărî în conse-
cinţă.
Suportarea pierderilor de către acţionari se va face
proporţional cu aportul la capital și în limita capitalu-
lui subscris.
ARTICOLUL 27
Registrele societății
Societatea ţine registrele prevăzute de lege.
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--98--1991_page_8 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98
CAPITOLUL IX
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea,
litigii
ARTICOLUL 28
Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformată în altă formă de
societate prin hotărîrea adunării generale a acţionari-
lor.
În perioada în care statul este acţionar unic, transfor-
marea formei juridice a societății se va putea face nu-
mai cu aprobarea organului care a înfiinţat-o.
Noua societate va îndeplini formalitățile legale de
înregistrare și publicitate cerute la înfiinţarea societă-
ţilor.
ARTICOLUL 29
Dizolvarea societății
Următoarele situații duc la dizolvarea societăţii:
imposibilitatea realizării obiectului social;
hotărîrea adunării generale;
falimentul;
pierderea unei jumătăți din capitalul social, după
ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea ge-
nerală a acţionarilor nu decide completarea capitalului
sau reducerea lui la suma rămasă;
- numărul de acţionari va fi redus sub 5, mai mult
de 6 luni;
la cererea oricărui acţionar, dacă împrejurările de
forţă majoră şi consecinţele lor durează mai mult de
8 luni, iar adunarea generală a acţionarilor constată
că funcţionarea societății nu mai este posibilă ;
în orice alte situații, pe baza hotărîrii adunării
generale a acţionarilor, luată în unanimitate.
Dizolvarea societății comerciale trebuie să fie înscri-
să în registrul comerţului și publicată în Monitorul
Oficial.
ARTICOLUL 30
Lichidarea societății
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.
Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se
fac în condiţiile și cu respectarea procedurii prevăzute
de lege.
ARTICOLUL 31
Litigii
Litigiile societății cu persoane fizice sau juridice ro-
mâne sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti din
România.
Litigiile născute din raporturile contractuale dintre
societate și persoanele juridice române pot fi soluţio-
nate şi prin arbitraj, potrivit legii.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 32
Prevederile prezentului statut se completează cu dis-
poziţiile legale referitoare la societăţile comerciale.
ARTICOLUL 33
Consiliul împuterniciţilor statului va executa atribu-
ţiile adunării generale a acţionarilor pe perioada cît
societatea comercială are capital integral de stat. Con-
siliul împuterniciților statului se organizează şi funcţio-
nează în conformitate cu prevederile specifice privind
organizarea şi funcţionarea sa.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIEI - ADUNAREA DEPUTAȚILOR
Adresa pentru publicitate: Combinatul poligrafic Bucureşti
Biroul de publicitate şi difuzare
pentru Monitorul Oficial, Bucureşti, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02.
Tiparul: Combinatul poligrafio Bucureşti
Atelierul „Monitorul Oficial", Bucureşti,
str. Jiului nr. 163, telefon 68.55.58.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98/1991, conține 8 pagini.
Preţul 4 lei
40 816
==End of OCR== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_1 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL
AL
ROMÂNIEI
Anul III
Nr. 99
Joi, 9 mai 1991
PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÎRI ȘI ALTE ACTE
SUMAR
Nr.
HOTĂRÎRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
Pagina
264.
Hotărîre privind organizarea și funcționarea
Ministerului Mediului
1-6
274.
Hotărîre privind taxele cu privire la mărci de
fabrică, de comerț și de serviciu, precum și la
denumiri de origine a produselor
6-8
•
HOTĂRÎRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNΙΕΙ
HOTĂRÎRE
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului
Guvernul României hotărăște:
Art. 1. - Ministerul Mediului este autoritatea cen-
trală de stat care organizează cadrul instituţional, dez-
voltă, îndrumă și perfecţionează activitatea de protec-
ţie a mediului, la scară națională.
Pentru asigurarea unei dezvoltări economice și so-
ciale durabile, precum și pentru îmbunătățirea cali-
tății vieţii, Ministerul Mediului fundamentează și pro-
movează măsurile de protecție și conservare a resur-
selor naturale, de gospodărire rațională a acestora, în
acord cu cerinţele de ameliorare a stării de calitate a
mediului, de menţinere a diversității biologice şi a echi-
librului ecologic.
Art. 2. - Ministerul Mediului colaborează cu cele-
lalte ministere, precum și cu alte organe centrale, avînd
dreptul de a solicita acestora documentații, informații
şi date necesare realizării atribuţiilor sale.
Art. 3. - Ministerul Mediului îndeplineşte următoa-
rele atribuţii:
a) elaborează studii, prognoze și strategii de dez-
voltare pentru protecţia sistemelor ecologice, silvicul-
tură, gospodărirea apelor, meteorologie, hidrologie şi
în domeniul protecţiei nucleare ;
b) elaborează propuneri de reglementare în domie-
niul protecţiei mediului și propune dezvoltarea siste-
mului de legi și acte normative pentru reglementarea
gospodăririi raționale și responsabile a resurselor, ar-
monizarea dezvoltării economico-sociale cu cerinţele
protecției mediului, ca bază pentru o dezvoltare du-
rabilă a țării ;
c) asigură coordonarea activității de reconstrucție
ecologică a zonelor deteriorate, elaborează harta eco-
regiunilor și fundamentează dezvoltarea reţelei de arii
protejate;
d) evaluează impactul acțiunilor economico-sociale,
diferenţiază condiţiile care trebuie respectate pen-
tru garantarea menţinerii echilibrului ecologic, le
transmite agenților economici și verifică modul cum
acestea se implementează și se respectă în procesul de
realizare a investițiilor și a producției;
e) asigură integrarea României în activitatea de pro-
tecţie a mediului la nivel regional și global, reprezen-
tînd Guvernul în organismele internaționale de spe-
cialitate, guvernamentale și neguvernamentale; parti-
cipă la realizarea programelor și a măsurilor prevăzute
în convențiile și acordurile internaționale, la care ţara
noastră este parte;
f) coordonează activitatea reţelei de arii protejate
rezervații naturale, parcuri naționale, rezervații ale
biosferei, monumente ale naturii pentru conserva-
rea diversității biologice și a eterogenității structu-
rilor ecologice ale cadrului natural;
g) coordonează programele de cercetare în dome-
niul ecologiei și protecţiei mediului, gospodăririi ape-
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_2 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
lor și pădurilor, urmărește rezultatele cercetărilor și
valorificarea acestora;
h) asigură, la nivel naţional, respectarea de către
persoanele fizice şi juridice a legilor și reglementări-
lor din domeniul protecţiei mediului și al gospodăririi
resurselor naturale;
i) asigură relaţiile dintre Guvern și organizaţiile na-
ţionale neguvernamentale, grupurile sociale și publice,
în domeniul protecției mediului.
Iniţiază și dezvoltă programele de formare a specia-
liştilor și de educaţie ecologică. În acest sens, colabo-
rează cu ministerele economice, cu celelalte autorități
ale administrației centrale și locale, cu instituţiile de
învăţămînt, ştiinţă și cultură, cu mijloacele mass-me-
dia;
j) organizează activitatea de informare și documen-
tare, editarea de publicații și acţiuni de popularizare
a legislaţiei referitoare la gospodărirea resurselor na-
turale și protecţia mediului;
k) elaborează propuneri legislative, cu avizul Minis-
terului Finanţelor, privind taxele pentru efectuarea
expertizelor, analizelor și controalelor, precum și pen-
tru emiterea acordurilor și autorizaţiilor în domeniile
de activitate ale ministerului.
Art. 4. - În domeniul gospodăririi resurselor de
apă, Ministerul Mediului are următoarele atribuţii :
a) elaborează strategia organizării, la nivel naţio-
nal, a gospodăririi apelor, în scopul satisfacerii cerin-
ţelor de apă ale populaţiei și agenţilor economici, asi-
gurînd folosirea rațională a resurselor de apă, protec-
ția împotriva epuizării și poluării acestora, precum şi
apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor;
b) acţionează pentru amenajarea complexă a bazi-
nelor hidrografice, pentru valorificarea unor noi
surse de apă în concordanţă cu dezvoltarea economi-
co-socială a țării, asigurînd corelarea lucrărilor de ali-
mentări cu apă, apărarea împotriva efectelor distruc-
tive ale apelor, hidroenergetice, de irigații, piscicultură,
navigație sau alte folosinţe;
c) coordonează întocmirea planurilor și schemelor-
cadru de amenajare a bazinelor hidrografice;
d) avizează și autoriză lucrările ce se execută sau
sînt în exploatare pe ape sau în legătură cu apele;
e) organizează întocmirea și ținerea la zi a cadas-
trului general al apelor țării și a evidenței drepturi-
lor de folosire cantitativă şi calitativă a apelor;
f) stabileşte organizarea activităţii de hidrometeo-
rologie şi a sistemului de informare, prognoză și aver-
tizare asupra fenomenelor hidrometeorologice pericu-
loase;
g) aprobă utilizarea fondului apelor constituit con-
form prevederilor legale.
Art. 5. În domeniul gospodăririi fondului fores-
tier, Ministerul Mediului are următoarele atribuţii:
a) elaborează strategia națională și prognoze pentru
gospodărirea pădurilor proprietate de stat și privată,
precum și a vegetaţiei forestiere din afara fondului
forestier, pe principiul aplicării unitare a regimului
silvic, în contextul intensificării funcțiilor de protec-
ție și de producţie ale acestora, menţinerii echilibru-
lui ecologic şi îmbunătăţirii condițiilor de mediu;
b) elaborează studii și programe pentru îmbunătă
țirea stării pădurilor și a vegetaţiei forestiere din afara
fondului forestier, pentru creşterea productivităţii lor,
şi urmăreşte aplicarea măsurilor necesare ;
c) asigură controlul gospodăririi și exploatării uni-
tare, pe principii ecologice şi în conformitate cu pre-
vederile amenajamentelor silvice și cu normele tehnice
în vigoare, a pădurilor, indiferent de deţinători, pre-
cum şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului fo-
restier;
d) stabileşte, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
pe baza amenajamentelor silvice, volumul de masă
lemnoasă ce se poate tăia anual din păduri, pe struc-
tură și destinații, în condițiile asigurării continuității
recoltării acesteia;
e) coordonează, împreună cu factorii responsabili
interesaţi din agricultură, administrația centrală şi lo-
cală de stat, acțiunile de împădurire a terenurilor de-
gradate, inapte pentru alte folosinţe, atît prin prelua-
rea acestora în fondul forestier, cît şi prin plantarea
lor de către deţinători, precum și de înfiinţare a per-
delelor forestiere de protecţie; asigură o concepție
unitară de amenajare a terenurilor degradate și de co-
rectare a torenților, în complex, pe bazine hidrogra-
fice și perimetre de ameliorare ;
f) analizează şi după caz, în raport cu competen-
țele legal stabilite
aprobă sau avizează solicitările
de scoatere definitivă ori temporară a unor terenuri
din fondul forestier, sau de defrişare a unor păduri ori
vegetaţii forestiere din afara fondului forestier;
g) controlează modul în care se asigură integritatea
fondului forestier și a vegetaţiei forestiere din afara
acestuia, paza pădurilor, precum și legalitatea circu-
laţiei materialului lemnos și a funcționării instalațiilor
de prelucrare a acestuia în cherestea;
h) stabilește și controlează modul de gospodărire a
tuturor fondurilor de vînătoare și salmonicole, pre-
cum și respectarea legalității privind concesionarea și
închirierea acestor fonduri, organizarea și desfăşurarea
acţiunilor de vânătoare și de pescuit
inclusiv cu
străinii.
Art. 6. În domeniul controlului activităților nu-
cleare, Ministerul Mediului are următoarele atribuţii :
a) emite norme tehnice și instrucţiuni cu caracter
obligatoriu, precum şi ghiduri de securitate nucleară
privind asigurarea calităţii şi funcţionarea în condiții
de siguranță la radiații a obiectivelor și instalaţiilor
nucleare, protecţia împotriva radiațiilor nucleare a
personalului expus profesional, a populaţiei, mediului
înconjurător și bunurilor materiale, protecţia fizică,
evidenţa, păstrarea şi transportul materialelor radio-
active şi materialelor fisionabile speciale, precum şi
gestiunea deșeurilor radioactive;
b) eliberează autorizaţii de asigurare a calității și
de securitate nucleară unităților care desfășoară acti-
vități în domeniul nuclear și acordă personalului per-
misul de exercitare a acestor activităţi, în condiţiile
prevăzute de lege și normele tehnice specifice;
c) controlează respectarea legii și a normelor de
securitate nucleară cu privire la desfășurarea activi-
tăţilor în domeniul nuclear de către unitățile și per-
soanele autorizate să exerciţe aceste activități;
d) avizează planurile de intervenţie pentru cazurile
de accident nuclear și participă, potrivit legii, la asi-
gurarea intervenţiei;
e) controlează aplicarea prevederilor programulu
de asigurare a calității la beneficiarii obiectivelor ş
instalaţiilor nucleare, precum şi la întreprinderile ş
unitățile care proiectează, produc şi montează echipa-
mentele, sistemele și construcţiile cu funcţii de secu-
ritate nucleară;
f) controlează, la beneficiarii obiectivelor și instala-
ţiilor nucleare, listele de furnizori acceptaţi, de pro-
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_3 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
3
duse și servicii și actualizarea corectă a acestor liste
în ceea ce privește respectarea cerinţelor de asigurare
a calității de către beneficiari, furnizori şi subfurni-
zorii acestora, la toate nivelurile de derulare a rapor-
turilor contractuale;
g) aprobă planurile anuale de, examinări tehnice
pentru asigurarea calității, elaborate de beneficiarii
obiectivelor și instalaţiilor nucleare cu privire la acti-
vitatea proprie și a furnizorilor de produse și servicii,
şi inspectează modul de aplicare a acestora;
h) în îndeplinirea sarcinilor de control, stabilește
măsurile necesare, cu termene de îndeplinire a aces-
tora, și aplică sancțiunile prevăzute de lege;
i) avizează importul de licenţe, documentații, teh-
nologii de fabricaţie, echipamente, aparatură, surse de
radiaţii şi asistență tehnică necesare obiectivelor și
instalaţiilor nucleare din ţară;
j) controlează aplicarea prevederilor acordurilor in-
ternaţionale în vigoare privind controlul garanţiilor,
protecţia fizică, transportul materialelor fisionabile şi
radioactive, protecţia contra radiațiilor, asigurarea ca-
lității și securitatea nucleară a instalaţiilor;
k) avizează proiectele actelor normative care au im-
plicaţii în domeniul nuclear, elaborate de organele
competente.
Art. 7. a) Conducerea Ministerului Mediului este
asigurată de ministru și colegiul ministerului.
b) Ministrul conduce întreaga activitate a ministe-
rului și îl reprezintă în raporturile cu Guvernul, cu
celelalte ministere, alte organe de stat și organizaţii
din ţară, precum și cu organismele similare din străi-
nătate.
Art. 8. a) Structura organizatorică a Ministeru-
lui Mediului este prevăzută în anexa nr. 1 *).
b) Structura organizatorică a compartimentelor, sta-
tul de funcții, atribuţiile și sarcinile aparatului pro-
priu se aprobă prin ordin al ministrului mediului.
c) În cadrul Inspecţiei de stat a pădurilor vor func-
ţiona în limita a maximum 50 de posturi, inspecții zo-
nale cu atribuţii de gardă forestieră la Bacău, Braşov,
Bucureşti, Caransebeş şi Cluj pentru urmărirea apli-
cării unitare a regimului de gospodărire și exploatare
pe toate terenurile cu vegetaţie forestieră, indiferent
de forma de proprietate a acestora.
Principalele atribuţii ale inspecțiilor zonale sînt cele
stabilite în anexa nr. 2.
Delimitarea teritorială a zonelor de inspecţie se face
prin ordin al ministrului mediului.
Personalul silvic de specialitate din Inspecția de stat
a pădurilor, inclusiv cel din inspecțiile zonale, este
obligat să poarte uniformă în timpul desfăşurării acti-
vității de teren. Uniforma se atribuie de Ministerul
Mediului, potrivit reglementărilor în vigoare.
d) Numărul maxim de posturi în aparatul propriu
este de 350, exclusiv demnitarii.
e) Numărul maxim al posturilor de conducere este
de 20% din numărul total al personalului.
Art. 9. a) Ministerul Mediului are în subordine
unitățile din anexa nr. 3.
b) Agenţiile pentru supravegherea și protecţia me-
diului, Administrația rezervației biosferei „Delta Du-
nării", Oficiul de informare și documentare, Institutul
de cercetări pentru ingineria mediului Bucureşti, Insti-
tutul român de cercetări marine Constanţa sînt insti-
tuții publice, cu personalitate juridică, finanțate de la
bugetul administrației de stat.
*) Anexa se comunică unităților interesate.
c) Agenţiile pentru supravegherea și protecţia me-
diului şi Administrația rezervației biosferei,,Delta
Dunării" funcţionează cu un număr maxim aprobat
de 3.600 persoane.
d) Structurile organizatorice, normativele de per-
sonal și de dotare, criteriile de constituire a comparti-
mentelor și cele de aplicare a Legii salarizării, pentru
unitățile subordonate prevăzute la anexa nr. 3, se
aprobă de ministrul mediului.
Art. 10. a) Administrația rezervației biosferei
„Delta Dunării" are următorul obiect de activitate:
redresarea ecologică a Deltei Dunării şi conser-
varea genofondului (biodiversităţii) ecofondului;
cunoașterea capacității productive și dimensio-
narea exploatării resurselor din Delta Dunării, în li-
mitele ecologice admisibile;
coordonarea lucrărilor hidrotehnice pentru asigu-
rarea unei mai bune circulații a apei pe canale, ghio-
luri şi lacuri, cît şi pentru împiedicarea fenomenelor
de eroziune a platformei marine;
cercetarea fenomenelor deltaice;
stabilirea locurilor de vînătoare și de pescuit,
precum și a condiţiilor de desfăşurare a acestor acti-
vități;
stabilirea modului de circulație și acces în Delta
Dunării al bărcilor, șalupelor, navelor fluviale și ma-
ritime, persoanelor și grupurilor de cercetători;
stabilirea criteriilor de dezvoltare a aşezărilor
umane și de dezvoltare a turismului;
prezentarea de propuneri privind stabilirea de
penalități pentru sancţionarea abaterilor de la regulile
de desfăşurare a activității în Delta Dunării.
b) Teritoriul rezervației cuprinde: Delta Dunării,
Complexul lagunar Razelm Sinoe, zona Somova
Parcheş, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia pînă
la Capul Midia, inclusiv Izobata de 20 m și Dunărea
maritimă pînă la Cotul Pisicii.
Limita vestică continentală a Rezervației biosferei
,,Delta Dunării" este reprezentată de şoseaua care
leagă localităţile Midia Corbu de Jos Sinoe
Mihai Viteazu Ceamurlia de Jos Babadag
Sarighiol Agighiol Murighiol
Tulcea So-
mova Isaccea.
c) Rezervația îşi are sediul în municipiul Tulcea
și este condusă de un consiliu științific, a cărui com-
ponenţă se aprobă de ministrul mediului. Preşedintele
consiliului ştiinţific este guvernatorul rezervației.
d) Înfiinţarea unităților de orice fel - publice, par-
ticulare sau mixte care ar urma să-şi desfăşoare
activitatea în Delta Dunării se face numai după ob-
ținerea autorizației prealabile de la guvernatorul re-
zervației.
e) Institutul de cercetări şi proiectări „Delta Dună-
rii" Tulcea, Corpul de pază și inspecție Tulcea și Agen-
ţia pentru supravegherea și protecţia mediului Tulcea,
sînt subordonate Administrației rezervației biosferei
,,Delta Dunării". Ele vor funcționa ca unităţi fără per-
sonalitate juridică, avînd competențele stabilite de Re-
zervația biosferei,,Delta Dunării".
f) Patrimoniul rezervației se compune din patri-
moniul natural al zonei delimitate la alin. h), consti-
tuit de suprafeţele terestre și acvatice împreună cu
resursele naturale pe care le generează, aparținînd do-
meniului public, şi din fondurile Institutului de cer-
cetări și proiectări „Delta Dunării" Tulcea, Corpului de
pază şi inspecție Tulcea și Agenției pentru suprave-
gherea și protecţia mediului Tulcea.
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_4 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
g) Stabilirea patrimoniului natural al Rezervației
biosferei,,Delta Dunării", precum și modul de admi-
nistrare a acestuia, se fac prin hotărîre a Guvernului.
Art. 11. Ministerul Mediului va utiliza un parc
propriu. de transport persoane și intervenţii pentru
apărare împotriva inundațiilor, poluărilor accidentale,
incendiilor la păduri şi controlul activităților nucleare,
atît pentru aparatul central, cît şi pentru unitățile bu-
getare subordonate, ce se stabileşte prin ordin al minis-
trului, cu acordul ministrului de stat coordonator.
Art. 12. - a) Ministerul Mediului coordonează ac-
tivitatea Comisiei pentru inundații, fenomene meteo-
rologice periculoase și accidente la construcţii hidro-
tehnice, Comisiei naţionale pentru evaluarea trofeelor
cinegetice, Comitetului național român al marilor ba-
raje, Comitetului naţional român pentru programul
hidrologic internaţional al U.N.E.S.C.O. Acestea au
cîte un secretariat tehnic permanent ce se asigură în
cadrul numărului de posturi aprobat ministerului.
b) Membrii comisiilor și comitetelor de mai sus sînt
salarizaţi de unitățile la care sînt angajați.
Art. 13. În aplicarea prevederilor prezentei ho-
tărîri, ministrul mediului emite ordine și instrucţiuni.
Art. 14.
Finanţarea tuturor cheltuielilor aferente
inspecțiilor zonale se face din bugetul administrației
centrale de stat alocat Ministerului Mediului.
Art. 15. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă
din prezenta hotărîre.
Art. 16. Prezenta hotărîre intră în vigoare la
data de 1 aprilie 1991. Pe aceeași dată se abrogă hotă-
rîrile Guvernului nr. 482/1990, nr. 483/1990, nr. 693/
1990, nr. 983/1990 și orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
Bucureşti, 12 aprilie 1991.
Nr. 264.
ΑΝΕΧΑ Nr. 2
PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE INSPECȚIILOR ZONALE *) (GĂRZILOR FORESTIERE)
I. Prevederi generale
1. Supraveghează şi controlează aplicarea și respec-
tarea regimului silvic de către filialele teritoriale ale
Regiei autonome a pădurilor, Romsilva", precum și
de către toţi ceilalți deţinători de păduri și de tere-
nuri cu vegetaţie forestieră din afara fondului fo-
restier, indiferent de forma de proprietate.
2. În exercitarea atribuţiilor colaborează cu filialele
teritoriale și ocoalele silvice ale „Romsilva" R.A.,
precum şi cu organele locale ale administrației de stat,
poliţiei, jandarmeriei, procuraturii, justiției și admi-
nistraţiei financiare.
3. Răspund faţă de Ministerul Mediului
Inspec-
ția de stat a pădurilor de realizarea atribuţiilor ce le
sînt stabilite.
II. Principalele atribuţii ale inspecţiilor zonale
4. (1) Pe linia aplicării regimului silvic :
- urmăresc menținerea integrității fondului fores-
tier, indiferent de deţinători, precum și a vegetaţiei
forestiere din afara fondului forestier, atît în cadrul
circulaţiei juridice a terenurilor forestiere, cît şi în
direcţia prevenirii tăierilor ilegale de arbori, defrişă-
rilor şi păşunatului abuziv în păduri, precum și a altor
fapte păgubitoare;
organizează și țin evidenţa pădurilor și a celor-
lalte terenuri cu vegetaţie forestieră (păşuni împădu-
rite și altele), care se restituie foștilor proprietari sau
moştenitorilor legali ai acestora, în condiţiile Legii fon-
dului funciar, precum și a vegetaţiei forestiere de pe
terenurile situate în afara fondului forestier;
- verifică, la faţa locului, solicitări de scoatere de-
finitivă ori temporară din circuitul forestier a unor
terenuri proprietate a persoanelor juridice şi fizice
sau de defrişare a unor păduri și vegetaţii forestiere,
pentru diferite nevoi, și face propuneri Ministerului
Mediului Inspecţiei de stat a pădurilor, în legă-
tură cu acestea ;
controlează modul în care se respectă volumul
de masă lemnoasă ce se atribuie anual filialelor „Rom-
silva" R.A., spre tăiere, pentru industrie și nevoi
locale, şi urmăresc respectarea reglementărilor în vi-
goare privind volumul de masă lemnoasă ce poate
fi recoltat anual din pădurile și vegetaţia forestieră
din afara fondului forestier, proprietate a persoanelor
fizice;
urmăresc respectarea normelor legale în vigoare
privind regimul silvic, accesul, exploatarea și trans-
portul lemnului din păduri, indiferent de deţinătorii
acestora, precum și pe terenurile cu vegetaţie fores-
tieră din afara fondului forestier, valorificarea inte-
grală şi superioară a masei lemnoase;
urmăresc regenerarea la zi a suprafețelor de pe
care se recoltează masa lemnoasă, inclusiv de pe te-
renurile proprietate a persoanelor fizice, împădurirea
terenurilor degradate, inapte altor folosinţe
atît a
celor preluate în fondul forestier, cît şi prin dețină-
tori, precum şi înfiinţarea de perdele forestiere de pro-
tecţie;
controlează aplicarea corespunzătoare a măsuri-
lor de protecţie a vegetaţiei forestiere împotriva bo-
lilor și dăunătorilor, precum și pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor de pădure;
acordă asistenţă tehnică de specialitate persoa-
nelor fizice şi juridice deţinătoare de terenuri cu ve-
getaţie forestieră, precum și acelora care vor să reali-
zeze plantații silvice, la solicitarea acestora.
4. (2) În activitatea de vânătoare și salmonicultură:
stabilesc şi controlează modul de gospodărire a
fondurilor de vânătoare și salmonicole, indiferent de
deţinătorii acestora, potrivit normelor tehnice în vi-
goare;
stabilesc şi urmăresc aplicarea măsurilor nece-
sare pentru realizarea efectivelor optime de vînat și
de salmonide, pe toate fondurile de vînătoare și, res-
*) Pot fi modificate şi completate prin ordin al ministrului mediului.
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_5 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
pectiv, de pescuit în apele de munte, inclusiv pe cele
închiriate și concesionate;
verifică aplicarea măsurilor de ocrotire a vîna-
tului, de combatere a răpitoarelor acestuia, a bolilor
şi braconajului;
controlează respectarea nivelurilor de recoltă a
vînatului, aprobate pe specii, pentru fiecare fond de
vînătoare în parte;
urmăresc respectarea dispozițiilor în vigoare la
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de vânătoare și
de pescuit sportiv în apele de munte, inclusiv cu cetă-
țeni străini, precum și încadrarea acestor acțiuni în
sezoanele legal aprobate;
controlează autenticitatea documentelor ce atestă
calitatea de vînător pentru cetățenii străini, avizează
contractele și licenţele de vânătoare;
controlează respectarea legalităţii privind conce-
sionarea şi închirierea fondurilor de vânătoare și de
pescuit în apele de munte ;
controlează stricta aplicare a instrucţiunilor în
vigoare privind evaluarea trofeelor de vînat recoltate
atît de vânătorii români, cît și de cei străini, precum
și respectarea dispozițiilor privind scoaterea din ţară
a acestor trofee.
4. (3) Atribuții de gardă forestieră :
controlează operativ, inopinat, modul de organi-
zare şi desfăşurare a acțiunilor de pază a pădurilor,
indiferent de deţinători, precum și a vegetaţiei fores-
tiere din afara fondului forestier și dispun măsuri obli-
gatorii de luat pentru prevenirea oricăror prejudicii
ce pot fi aduse acestora;
iau măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare,
în cazurile în care se constată tăierea de arbori nemar-
cați, păşunat ilegal în păduri, precum şi diminuarea
suprafețelor cu vegetaţie forestieră și schimbarea fo-
losinţei acestora, în mod abuziv; sesizează secţiile fi-
nanciare asupra tăierilor ilegale de arbori, de pe tere-
nurile cu vegetaţie forestieră proprietate a persoane-
lor fizice, comunicîndu-le volumul masei lemnoase res-
pective şi valoarea pe picior a acesteia, în vederea im-
pozitării corespunzătoare a deţinătorilor, în condiţiile
legii;
verifică și controlează legalitatea circulaţiei ma-
terialului lemnos și a funcţionării instalaţiilor de pre-
lucrare a acestuia în cherestea și dispune aplicarea
măsurilor necesare intrării în legalitate;
5
controlează, atît la agenții economici, cît și la
punctele vamale, respectarea reglementărilor legale în
vigoare privind exportul de material lemnos brut și
semiprelucrat;
iniţiază acțiuni de percheziţie în incinta unită-
ților economice şi instituţiilor de stat ori particulare,
precum și în localuri publice sau particulare (case,
dependinţe, curţi, grădini), cu consimţămîntul condu-
cerii acestor unități sau instituții și, respectiv, al pro-
prietarilor în cauză, ori cu autorizația procurorului,
în condițiile prevăzute de lege. În caz de infracțiuni
flagrante, consimţămîntul sau autorizația nu sînt ne-
cesare;
controlează respectarea normelor legale privind
importul și exportul de material forestier de reprodu--
cere (seminţe, butași, puieţi), pomi de iarnă, precum
și de alte produse ale pădurii;
controlează modul de administrare și gospodă-
rire a sediilor de cantoane, brigăzi-districte silvice,
precum și a caselor și cabanelor de vînătoare din pa-
trimoniul silvic;
exercită orice alte atribuţii date în competenţă,
potrivit legii.
Personalul cu atribuţii exprese de gardă forestieră
este militarizat, necazarmat, fiind în drept să păstreze
și să folosească armamentul și alte mijloace din dotare,
în condiţiile legii.
5. Personalul tehnico-ingineresc din Inspecția de stat
a pădurilor, din inspecţiile zonale, în exercitarea atri-
buţiilor:
încheie, potrivit legii, procese-verbale de con-
statare a contravenţiilor și infracţiunilor silvice, aplică
sancţiunile prevăzute de lege pentru contravenţiile
constatate și sesizează prin conducerea Inspecţiei de
stat a pădurilor, organele de urmărire penală, în legă-
tură cu infracţiunile constatate inclusiv cele de
braconaj;
reţine, în condiţiile legii, în vederea confiscării,
produsele lemnoase, vînătorești, salmonicole și alte
produse ale pădurii, pentru care nu se prezintă docu-
mente legale de provenienţă, ori care nu corespund
cu datele înscrise în acestea, precum şi mijloacele care
au servit la săvîrşirea infracţiunilor şi contravenţiilor
silvice; reţine, totodată, documentele aflate în nere-
gulă, care pot servi la dovedirea infracţiunilor și con-
travenţiilor constatate.
ΑΝΕΧΑ Nr. 3
UNITĂȚI SUBORDONATE MINISTERULUI MEDIULUI
1. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Alba Iulia;
2. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Arad ;
3. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Piteşti;
4. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Bacău;
5. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Oradea ;
6. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Bistriţa-Năsăud;
7. Agenţia pentru supravegherea şi protecția me-
diului Botoşani ;
8. Agenţia pentru supravegherea și protecția me-
diului Braşov ;
9. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Brăila;
10. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Buzău;
11. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Reşiţa;
12. Agenţia pentru supravegherea și protecţia mc-
diului Călăraşi;
13. Agenţia pentru supravegherea și protecția me-
diului Cluj;
14. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Constanţa;
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_6 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
15. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Sfîntu Gheorghe;
16. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Tîrgovişte ;
17. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Craiova ;
18. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Galați;
19. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Giurgiu ;
20. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Tîrgu Jiu ;
21. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Miercurea-Ciuc;
22. Agenţia pentru supravegherea și protecția me-
diului Deva;
23. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Slobozia ;
24. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Iaşi;
25. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Baia Mare;
26. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Drobeta-Turnu Severin;
27. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Tîrgu Mureş ;
28. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Piatra-Neamţ;
29. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Slatina ;
30. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Ploiești;
31. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Satu Mare;
32. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Zalău;
33. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Sibiu ;
34. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Suceava ;
35. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Alexandria;
36. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Timişoara;
37. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Vaslui;
38. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Râmnicu Vâlcea;
39. Agenţia pentru supravegherea şi protecţia me-
diului Focşani ;
40. Agenţia pentru supravegherea și protecţia me-
diului Bucureşti;
41. Institutul de cercetări și ingineria mediului Bucu-
rești;
42. Administraţia rezervației biosferei „Delta Du-
nării";
43. Oficiul de informare și documentare București;
44. Institutul român de cercetări marine Constanţa.
GUVERNUL ROMÂNIΕΙ
HOTĂRÎRE
privind taxele cu privire la mărci de fabrică, de comerț și de serviciu,
precum și la denumiri de origine a produselor
Guvernul României hotărăşte:
Art. 1.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Cererile persoanelor juridice și fizice ro-
mâne şi străine pentru obţinerea protecției în România
a mărcilor și denumirilor de origine a produselor sînt
supuse plății unor taxe.
Nivelul taxelor din prezenta hotărîre se stabilește în
valută (dolari S.U.A.), în raport cu practica interna-
țională, iar echivalentul în lei al acestora, pe baza
cursului de schimb valutar oficial în vigoare.
Taxele în lei se pot modifica la propunerea Oficiului
de Stat pentru Invenții și Mărci, cu acordul Ministe-
rului Finanțelor, ca urmare a schimbării cursului va-
lutar oficial.
Art. 2. Taxele pentru protecţia mărcilor, prevă-
zute la cap. II, precum și cele referitoare la denumiri
de origine a produselor, prevăzute la cap. III, consti-
tuie venit la bugetul statului şi trebuie să asigure aco-
perirea cheltuielilor legate de aceste activități.
Modificarea nivelului taxelor în valută (dolari S.U.A.)
se poate face la propunerea Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mărci, cu acordul Ministerului Finanţelor,
în funcție de evoluția preţurilor și de practica pe plan
internaţional privind taxele.
Art. 3. Taxele datorate de persoane fizice şi ju-
ridice române se plătesc în lei, prin virament sau nu-
merar, conform dispozițiilor în vigoare, în contul Ofi-
ciului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, stabilit de Mi-
nisterul Finanţelor.
Art. 4.
Taxele datorate de persoane fizice şi ju-
ridice străine, cu domiciliul sau sediul în alte state sau
în România, se plătesc în valută (dolari S.U.A.) în con-
tul valutar al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci,
stabilit de Banca Română de Comerţ Exterior.
Art. 5.
CAPITOLUL II
Taxele cu privire la mărci
Pentru înregistrarea, examinarea şi reîn-
noirea înregistrării mărcilor, precum și pentru orice
alte acte sau servicii efectuate de Oficiul de Stat pen-
==End of OCR for page 1== |
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_7 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
tru Invenţii şi Mărci cu privire la mărcile de fabrică,
de comerţ şi de serviciu, se plătesc taxe după cum
urmează:
1. pentru înregistrarea cererii în regis-
trul mărcilor depuse şi constituirea
depozitului reglementar
2. pentru examinarea cererii din punct
de vedere al îndeplinirii condiţiilor de
acordare a protecţiei :
A) pentru mărci individuale (pentru o
clasă de produse sau servicii) :
pentru o perioadă de 10 ani
(întreaga perioadă de protecţie)
pentru prima perioadă de 5 ani
1.200 lei
20 $
4.800 lei
80 $
2.400 lei
40 $
pentru a doua perioadă de 5 ani 3.000 lei
B) pentru mărci colective (pentru o
clasă de produse sau servicii) :
pentru 10 ani
50 $
9.600 lei
160 $
pentru prima perioadă de 5 ani 4.800 lei
80 $
pentru a doua perioadă de 5 ani 6.000 lei
100 $
produse sau servicii :
C) taxă suplimentară per clasă de
pentru clasa a doua
1.200 lei
20 $
pentru clasa a treia
1.800 lei
pentru clasa a patra
pentru fiecare clasă suplimen-
tară peste clasa a patra
30 $
2.400 lei
40 $
3.000 lei
50 $
D) taxă suplimentară pentru o marcă
conţiņînd un element figurativ sau
pentru o marcă verbală într-un
grafic special
600 lei
10 $
3. înregistrarea cererii de invocare a
dreptului de prioritate (din alt stat
sau de expoziţie), pentru fiecare prio-
ritate.
1.200 lei
20 $
4. examinarea cererii de reînnoire a mărcii :
A) pentru mărci individuale :
pentru 10 ani
6.000 lei
100 $
pentru prima perioadă de 5 ani 3.000 lei
50 $
pentru a doua perioadă de 5 3.600 lei
ani
B) pentru mărci colective :
pentru 10 ani
60 $
12.000 lei
200 $
pentru prima perioadă de 5 ani 6.000 lei
100 $
pentru a doua perioadă de 5 ani 7.200 lei
120 $
5. cercetare prealabilă, documentară,
studii pe diferite probleme de mărci :
A) pentru o clasă de produse și ser-
vicii
E) pentru fiecare clasă suplimen-
tară de produse sau servicii
6. înregistrarea transmiterii drepturilor
cu privire la mărci (cesiuni, licenţė),
pentru fiecare transmitere și elibera-
re de adeverințe pentru confirmarea
înregistrării transmiterii
7. înregistrarea modificărilor referitoare
la denumirea sau numele și la sediul
sau adresa titularilor de mărci, pre-
cum și a oricăror modificări interve-
nite în perioada de protecţie a măr-
cilor, pentru fiecare modificare și
eliberare de adeverinţă de confirmare
a înregistrării modificării
7
1.800 lei
30 $
600 lei
10 $
1.800 lei
30 $
1.500 lei
25 $
8. eliberarea certificatelor de prioritate 1.500 lei
pentru fiecare certificat
9. eliberarea altor certificate, adeverinţe
sau acte prin care se atestă un fapt
sau o situaţie, precum și a duplicate-
lor, pentru fiecare act
10. înregistrarea şi examinarea unei con-
testaţii
11. pentru clasificarea produselor și ser-
viciilor :
A) dacă produsele și serviciile n-au
fost clasificate sau nu au fost gru-
pate pe clase
B) dacă clasificarea indicată este inco-
rectă, pentru fiecare cuvînt
12. înscrierea unui mandatar, a schimbă-
rii mandatarului sau orice modificare
referitoare la mandatar
13. pentru utilizarea unui termen de gra-
ţie: 50% din taxele datorate
25 $
900 lei
15 $
4.200 lei
70 $
900 lei
15 $
120 lei
2$
1.800 lei
30 $
Art. 6. Taxele conform art. 5 pct. 1, 2, 3, 4 și 11
se plătesc în termen de 3 luni de la înregistrarea cere-
rilor la registratura Oficiului de Stat pentru Invenţii
şi Mărci sau, în cazul în care s-a făcut o contestaţie,
cel mai tîrziu pînă la termenul fixat pentru soluţiona-
rea contestaţiei.
Termenul precizat la alineatul precedent poate fi
prelungit de către Oficiul de Stat pentru Invenții și
Mărci pe bază de reciprocitate cu alte oficii, pînă la 6
luni.-
Celelalte taxe prevăzute la art. 5 pct. 5, 6, 7, 8, 9,
10 şi 12 se plătesc anticipat, pînă la înregistrarea cere-
rilor.
Taxele pentru reînnoirea înregistrării mărcilor, ne-
plătite în termenul prevăzut la alin. 1, pot fi plătite în
următoarele 6 luni, cu o majorare de 50%.
Neplata în termen a taxelor legate de înregistrarea
sau reînnoirea mărcii are drept urmare pierderea da-
|
|
1991/Monitorul-Oficial--PI--99--1991_page_8 | /tmp/hf-datasets-cache/medium/datasets/13337085678193-config-parquet-and-info-mihaipora-moocr-17dc693d/hub/datasets--mihaipora--moocr/snapshots/b49b35b694ad72825ac312eb806a7501c2830619/MonitorulOficial-1991.tar | 8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 99
tei de constituire a depozitului, iar neplata taxei pentru
invocarea priorităţii, pierderea dreptului de prioritate
invocat.
Art. 7.
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
poate acorda, în cazuri temeinic justificate, prelungirea
termenului de plată pentru taxele prevăzute în pre-
zenta hotărîre, cu plata unei majorări de 75%.
CAPITOLUL III
Taxele cu privire la denumirile de origine
Art. 8. Pentru înregistrarea denumirilor de ori-
gine ale produselor, precum şi pentru celelalte acte și
servicii efectuate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci cu privire la denumiri de origine, se plătesc
taxe, după cum urmează:
1. înregistrarea cererii prin care se soli-
cită înregistrarea unei denumiri de
origine şi examinarea acesteia din
punct de vedere al îndeplinirii con-
diţiilor de acordare a protecţiei
2. înregistrarea cererii prin care se soli-
cită înscrierea unui nou titular al
unei denumiri de origine înregistrată
și examinarea acesteia din punct de
vedere al îndeplinirii condiţiilor le-
gale
3. înregistrarea modificărilor referitoare
la denumirea sau numele și la sediul
sau adresa titularilor denumirilor de
origine, precum și a altor modificări
intervenite în timpul protecţiei denu-
mirilor de origine, pentru fiecare
modificare
4. eliberarea de certificate, adeverinţe
sau acte prin care se atestă un fapt
sau o situaţie, precum și a duplicatu-
lui pentru fiecare act
4.200 lei
70 $
1.800 lei
30 $
1.500 lei
25 $
900 lei
15 $
Art. 9. Taxele de la art. 8 pct. 1 și 2 se plătesc
în termen de 3 luni de la înregistrarea cererilor la
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci poate acor-
da, în cazuri temeinic justificate, prelungirea terme-
nului de plată, cu încă 3 luni, cu o majorare de 50%.
Celelalte taxe prevăzute la art. 8 pct. 3 și 4 se plă-
tesc anticipat, pînă la înregistrarea cererilor.
Neplata în termenul prevăzut la alin. 1 și 2 are ca
efect pierderea datei de constituire a depozitului.
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 10. - Cotele-părţi din taxele pentru înregis-
trarea internaţională a mărcilor ce revin Oficiului de
Stat pentru Invenții și Mărci prin Organizaţia Mondială
a Proprietății Intelectuale (O.M.P.I.), ca urmare a exa-
minării acestor mărci, sînt cele prevăzute prin regu-
lamentul de aplicare a Aranjamentului de la Madrid
privind înregistrarea internaţională a mărcilor.
Plata se face de către Organizația Mondială a Pro-
prietății Intelectuale (O.M.P.I.), în contul valutar al
Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, anual, în
franci elveţieni.
Art. 11. Taxele datorate de persoanele fizice sau
juridice române sau străine, neplătite pînă la data in-
trării în vigoare a prezentei hotărîri a Guvernului,
pentru înregistrările de mărci efectuate anterior aces-
tei date la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, se
plătesc în termen de maximum 3 luni, conform preve-
derilor legale prevăzute în decizia de constituire a de-
pozitului reglementar. În cazul depăşirii se aplică taxe-
le din prezenta hotărîre a Guvernului.
Pentru cererile depuse la Oficiul de Stat pentru In-
venţii şi Mărci, pentru care nu s-au constituit sau
transmis la solicitanți deciziile de constituire a depo-
zitelor reglementare ale mărcilor, se plătesc taxele
prevăzute în prezenta hotărîre a Guvernului.
Art. 12. Din veniturile realizate în valută de că-
tre Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci pentru
examinarea mărcilor internaţionale, se plătesc contri-
buţiile datorate la Organizația Mondială a Proprietății
Intelectuale, respectiv la convenţiile internaţionale din
domeniul proprietății industriale la care România este
parte.
Art. 13.
Din veniturile realizate în valută de că-
tre Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, prin în-
registrarea naţională de mărci și denumiri de origine,
cît şi prin examinarea de mărci internaţionale, o cotă-
parte de pînă la 30% se poate folosi pentru acoperi-
rea cheltuielilor în valută legate de dotarea oficiului
cu aparatură, echipamente de lucru, documentații, cît
și pentru participarea personalului oficiului la cursuri
internaţionale de instruire și la reuniunile internațio-
nale de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor.
Art. 14. Prezenta hotărîre intră, în vigoare la data
publicării în Monitorul Oficial al României.
Pe aceeaşi dată se abrogă capitolul VII (taxele cu
privire la mărci) din Hotărîrea Consiliului de Miniştri
nr. 77/22 ianuarie 1968 pentru aplicarea Legii nr. 284
1967 privind mărcile de fabrică, de comerţ şi de ser
viciu.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
Bucureşti, 12 aprilie 1991.
Nr. 274.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIΕΙ
ADUNAREA DEPUTAȚILOR
Adresa pentru publicitate: Combinatul poligrafic Bucureşti Biroul de publicitate şi difuzare
pentru Monitorul Oficial, Bucureşti, str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 11.77.02.
Tiparul: Combinatul poligrafic Bucureşti Atelierul „Monitorul Oficial", Bucureşti,
str. Jiului nr. 163, telefon 63 55.58.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99/1991, conține 8 pagini.
Preţul 4 lei
40.816
==End of OCR for page 1== |